Compozitorul grec Vangelis, pe numele adevărat Evangelos Odysseas Papathanassiou, a murit la 17 mai, la vârsta de 79 de ani, a anunţat joi agenţia de presă ANA, informează Agerpres.
Vangelis s-a născut la 29 martie 1943, în oraşul Agria, după care a copilărit la Atena, potrivit www.billboard.com. A moştenit pasiunea pentru muzică de la tatăl său, Odysseus. Vangelis a început să compună muzică de la vârsta de patru ani, devenind nedespărţit de pianul familiei. La şase ani, părinţii l-au înscris la un curs de muzică, ce nu l-a atras, însă, pe micul Evangelos. Peste ani, acesta avea să declare că le este recunoscător părinţilor pentru că nu au insistat în această direcţie, căci lecţiile formale i-ar fi putut limita creativitatea şi apetitul pentru experimentele sonore.
La vârsta de doisprezece ani, a început să fie interesat de jazz şi rock. În 1963, a pus bazele trupei rock The Forminx. Cu sprijinul producătorului Nico Mastorakis, trupa a compus nouă piesă single şi a înregistrat un EP cu cântece de Crăciun. În ciuda debutului reuşit, trupa s-a destrămat în 1966.
În următorii trei ani, Vangelis a semnat coloanele sonore pentru câteva filme realizate în Grecia, printre care „My Brother, the Traffic Policeman” (1963, regia Filippos Fylaktos), „5,000 Lies” (1966, regia Giorgos Konstantinou) şi „To Prosopo tis Medousas” (1967, regia Nikos Koundouros).
În 1968, a format trupa Aphrodite’s Child, din care făcea parte compatriotul său Demis Roussos. Piesa de debut, „Rain and Tears”, a avut un succes remarcabil în Europa. În acelaşi an, formaţia a lansat albumul „End of the World” (1968), urmat, un an mai târziu, de „It’s Five O’Clock”.
În 1972, Aphrodite’s Child a lansat albumul conceptual „666”, devenit un clasic al genului rock progresiv-psihedelic. La scurt timp, trupa s-a destrămat, însă Vangelis a continuat să lucreze, ca producător, alături de Roussos.
Anul 1972 marchează şi debutul solo al lui Vangelis, intitulat „Fais que ton reve soit plus long que la nuit”. Albumul a fost inspirat de evenimentele din Franţa anului 1968.
Al doilea său album solo datează din 1973 şi se numeşte „Earth”. Faima sa de excelent pianist şi specialist al claviaturii a ajuns până la urechile lui Jon Anderson, liderul celebrei trupe engleze Yes, care i-a propus lui Vangelis să facă parte din formaţie.
În august 1975, muzicianul grec s-a stabilit la Londra, unde a înfiinţat studioul Nemo. Timp de patru ani, a lansat albume de muzică electronică sub egida casei de discuri RCA. Deşi colaborarea cu Yes nu s-a concretizat, pe primul dintre aceste albume, „Heaven and Hell”, l-a avut ca invitat pe Jon Anderson. Concertul de lansare s-a desfăşurat cu casa închisă la Royal Albert Hall.
Au urmat „Albedo 0.39” (1976), „Spiral” (1977), „Beaubourg” (1978) şi „China” (1979).
În paralel, a semnat coloana sonoră a unor documentare precum „La Fete sauvage” şi „Opera sauvage”. Sonorităţile semnate de Vagelis au atras atenţia regizorilor din întreaga lume, o parte din piese fiind preluate de regizorul australian Peter Weir pentru drama romantică „The Year of Living Dangerously” (1982).
În 1979, Vangelis a lansat albumul „Odes”, care cuprinde piese folk greceşti, interpretate de actriţa Irene Papas. Colaborarea dintre cei doi s-a repetat în 1986, an din care datează „Rapsodies”.
Tot în 1979, a fost înfiinţat proiectul Jon (Anderson) and Vangelis. Albumul lor de debut, „Short Stories” (1980), a urcat până pe locul patru în topurile din Marea Britanie.
În 1980, Vangelis a început să compună muzică pentru pelicula „Chariots of Fire”, regizată de Hugh Hudson. Piesa de deschidere, „Titles”, avea să ajungă pe primul loc în Billboard Hot 100. Albumul cu întreaga coloană sonoră a staţionat timp de patru săptămâni pe primul loc al clasamentului american Billboard 200.
Pentru coloana sonoră a filmului „Chariots of Fire”, în martie 1982 lui Vangelis i-a fost decernat premiul Oscar la categoria Cea mai bună coloană sonoră originală, conform https://oscars.org/.
Coloana sonoră a documentarului „Cosmos”, realizat de Cral Sagan, cuprinde sonorităţi compuse de Vangelis.
Citește și: Biden: Finlanda și Suedia îndeplinesc „toate criteriile” pentru aderarea la NATO
Tot în 1982, Vangelis a scris şi muzica filmului „Missing”, regizat de Costa-Gavras. Filmul a cucerit trofeul Palm d’Or, iar Vangelis a fost nominalizat în cadrul Premiilor BAFTA pentru Cea mai bună muzică de film.
A urmat o altă nominalizare, la BAFTA şi Globurile de Aur, pentru coloana sonoră a filmului SF „Blade Runner”, regizat de Ridley Scott. Un nou succes internaţional a avut cu muzica filmului „1492: Conquest of Paradise”, regizat de acelaşi Ridley Scott.
Alte pelicule ale căror coloane sonore au fost semnate de Vangelis sunt: „Bitter Moon” (1992, regia Roman Polanski), „The Plague” (1992, regia Luiz Puenzo), „Cafavy” (1996, regia Yannis Smaragdis).
Cele mai recente albume semnate de muzicianul grec sunt „Nocturne: The Piano Album” (2019), o colecţie de piese scrise în diverse perioade ale carierei sale, precum şi „Juno to Jupiter”, care conţine mai multe piese pe care poate fi auzită vocea sopranei românce Angela Gheorghiu.
Pentru activitatea sa artistică, Vangelis a fost distins cu numeroase titluri, premii şi medalii: Premiul Max Steiner (1989), Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor din Franţa (1992), Cavaler al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare (2001), Medalia pentru Serviciu Public conferită de NASA (2003), titlul de doctor onorific oferit de Universitatea Naţională şi Capodistriană din Atena (2008).
Coloanele sonore ale filmelor „Chariots of Fire” şi „Blade Runner” au fost incluse de către Institutul American de Film în topul 25 al celor mai bune coloane sonore de film din istorie, potrivit www.afi.com.
În cei peste 50 de ani de carieră artistică, Vangelis a lansat mai mult de 50 de albume şi este considerat unul dintre cei mai importanţi compozitori de muzică electronică din istorie.
