Infrastructura de navigație pe canalul Bega poate fi acum utilizată de proprietarii de vapoare doar până la graniţa cu Serbia. Până acum, navigația se făcea de-a lungul municipiului Timișoara. Se va putea naviga efectiv pe Bega în Serbia abia după ce va fi deschis și punctul de trecere a frontierei.
Ultimul obiectiv în cadrul proiectului ar putea fi gata abia în 2023, după cum a explicat șeful Consilului Județean Timiș, Alin Nica, pentru G4Media.ro. Oficialul a mai explicat că pentru acest pas este necesară colaborarea cu Ministerul de Interne.
Conform unui răspuns al MAI pentru G4Media.ro trebuie promovat un proiect de Hotărâre de Guvern.
„Consiliul Județean Timiș, prin managerul de proiect, urmeaza sa inițieze demersurile pentru executarea lucrărilor de construcție, care se vor realiza în 3 etape, respectiv amenajarea pontonului, infrastructura pistei de control și clădirea PTF ului, precum si realizarea infrastructurii de comunicații.
Din punct de vedere legislativ, in conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, cu modifcările şi completările ulterioare, trebuie promovat proiectul de Hotărâre de Guvern pentru deschiderea punctului de trecere a frontierei Uivar cu specific naval și rutier (biciclete și pe jos) de către Consiliul Județean Timiș. Acesta va cuprinde inclusiv aspectele legate de infrastructură, dotări și personal necesar funcționării PTF-ului în discuție. De asemenea, in vederea operationalizarii, este necesara intrarea în vigoare a Acordului bilateral privind deschiderea punctului de trecere Uivar (România) și Srbsk Itebej (Serbia).”
Punctul de frontieră va fi amplasat pe o parcelă cu suprafața de 1.000 mp din domeniul public al județului Timiș, pe teritoriul comunei Uivar, în afara digului de apărare al canalului Bega, aproape de frontiera cu Republica Serbia. Proiectul prevede o clădire P+2E și terasă de observație, o zonă de control acoperită și un cheu de acostare pentru ambarcațiunile de agrement. Punctul va permite controlul atât al persoanelor care folosesc pista de biciclete, cât și al pasagerilor ambarcațiunilor care navighează pe canal. Consiliul Județean Timiș a inclus în bugetul anului 2022 fonduri necesare demarării construcției punctului de trecere a frontierei.
„Dorim să facem un traseu între Timişoara şi Zrenjanin pe calea apei, pentru asta trebuie să achiziţionăm noi mijloace de transport naval. Dar şi să mergem chiar mai departe, să găsim o formă nouă de introducere a acestui canal Bega într-un circuit transeuropean. Poate facem anumite curse pe Dunăre sau până în Viena şi în capitalele europene. Să legăm Timişoara pe calea apei cu aceste mari oraşe”, a mai explicat Alin Nica pentru G4Media.ro.
Calea navigabilă Timișoara (România) – Klek (Serbia) are o lungime totală de 114,50 km, din care 44,5 km sunt pe teritoriul românesc și 70 de km pe teritoriul sârbesc.
Reabilitarea infrastructurii Canalului navigabil Bega are loc în cadrul unui proiect cu o valoare de 13,878 milioane de euro (TVA inclus), din care 85% reprezintă finanţare UE, sumă alocată României şi Serbiei, prin Programul IPA. Punerea în funcţiune a obiectivului era inițial prevăzută pentru luna august a anului 2021. Canalul Bega Navigabil, amenajat cu aproape 250 ani în urmă, este, din punct de vedere hidrotehnic, o construcţie cu amenajări tehnice deosebite şi cu o importantă semnificaţie istorică.
Citește și: REPORTAJ Cu Pelicanul pe canalul Bega, dincolo de ecluze
Administraţia austriacă din Banat care s-a instalat acolo la începutul secolului 18 a realizat navigabilitatea canalului Beta. În secolul 19 s-a obţinut ca în urma construirii unor baraje şi diguri şi vapoare mai mari să se poată ajunge pe apă în Timişoara. Canalul navigabil al Begăi a pus baza dezvoltării economice a Timişoarei şi a Banatului. Cerealele cultivate aici, iar ulterior şi produsele industriale realizate în Timişoara au putut fi transportate de asemenea pe calea apei. Tot pe apă soseau la Timişoara şi echipamentele realizate în oraş, de asemenea şi primele locomotive cu aburi ale liniei ferate Szeged-Timişoara aflată în construcţie.
Navigaţia de pe Bega a devenit imposibilă din cauza graniţelor stabilite la Trianon. În 1958, circulaţia navală dintre România şi Iugoslavia a încetat definitiv. În perioada campaniei ostile antiiugoslave, albia Begăi a fost închisă cu gratii în aşa fel încât nici scafandrii nu puteau trece dintr-o ţară în cealaltă. Pe partea română a canalului navele au circulat până în anii ’60.
Citește și: O soluție verde la criza gazului a devenit o gaură neagră
Urmăriți PressHUB și pe Google News
