Cadrele didactice au intrat în cea de a treia săptămână de grevă generală, iar reacții de tipul „ce mai vor și profesorii, că oricum câștigă bani din meditații” sunt tot mai prezente în spațiul public, în condițiile în care anul școlar trebuia să se încheie, iar examenele naționale, Evaluarea și Bacalaureatul, cel mai probabil se vor amâna.
Cât de adevărată sau de falsă este această afirmație? Cât câștigă un profesor din salariu și cât din meditații?
PRESShub a discutat cu Anda-Irina Sturza, profesor de Filosofie și Logică la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București, despre câte ore muncește, de fapt, un profesor, ce salariu câștigă fiecare și cum se poate face reforma învățământului.
Anda-Irina Sturza: Să începem prin a spune că meditații nu fac decât o minoritate dintre colegii mei. Sunt doar anumite discipline la care există cerere pentru meditații. Apoi, n-ar trebui să gândim, cred, doar la nivelul Bucureștiului sau al marilor orașe. Ar trebui să ne gândim și la copiii de la țară, câți copii de la țară își permit să facă meditații și câți profesori de la țară au meditații? Desigur că este o întrebare retorică.
Referitor la cât se câștigă, trebuie să ținem cont de faptul că meditațiile sunt practic un al doilea job, pe care îl au unii profesori după orele de la școală.
Cel puțin din ce cunosc eu, oamenii au PFA, nu încalcă nimeni legea. E un al doilea job care mănâncă foarte mult timp. Colegii mei au meditații sâmbăta, duminica și toate după-amiezele pline. Practic numai asta fac.
Și fac asta pentru că nu le ajung banii pe care îi obțin la job-ul principal, care este cel de profesor.
Nimeni nu-și dorește să dea meditații, pentru că toți ne dorim, cel puțin aici, la „Lazăr”, vă garantez că toți ne dorim să facem ore bune.
Ca să facem acele ore bune, investim timp, avem nevoie să le pregătim. Unii oamenii au, într-adevăr, această impresie că noi muncim doar orele cât stăm la școală, ceea ce este fals.
Cât muncește, de fapt, un profesor și de ce este important ca toate cadrele didactice să fie bine plătite? Încă există în spațiu public argumente de tipul: cadrele didactice au vacanță trei luni pe an.
Da, cunosc acest argument și mă izbesc de el de 13 ani, de când sunt în învățământ. Pe undeva, înțeleg că lumea care nu lucrează în sistem nu știe ce presupune asta.
Ca să vă răspund punctual, în norma unui profesor sunt 18 ore de predare, iar restul până la 40 de ore pe săptămână sunt de pregătire a lecțiilor, pentru că nu pot să mă duc la clasă și să mă prezint cu ce îmi amintesc eu din facultate.
Predau la 17 clase diferite, trebuie să proiectez fiecare oră pe care o țin. Predau uneori discipline diferite. Ca să fac o prezentare powerpoint cap-coadă, uneori îmi ia 2 ore.
Ca să pregătesc o singură oră la școală, petrec acasă 2 ore ca să fac prezentarea, ca să mă uit la filmulețe, ca să văd ce materiale folosesc. Adică, un volum de muncă foarte mare și foarte mult timp investit.
Pe lângă pregătirea orelor, mai avem proiectarea testelor și a fișelor de lucru și evaluarea testelor, că dăm lucrarea, dar trebuie și corectată. Îmi ia, în general, mie, dar și altor colegi, cam trei ore pe fiecare set de lucrări. Dacă stau susținut și fac doar asta.
3 ore doar corectez un set de lucrări, adică 30 de lucrări, să spun. Dacă am 17 clase, va trebui să petrec 51 de ore doar corectând aceste lucrări pe care trebuie să le dau.
Și nu pot să dau o singură lucrare pe an, pentru că nu pot avea învățământ de calitate dacă nu evaluez progresul copiilor.
Pe lângă asta, există cursuri de formare pe care trebuie să le facem, dacă vrem să fim buni, iar acele cursuri de formare din nou presupun timp investit. Mai există apoi muncă suplimentară pe care o facem în weekend, la olimpiadă, mergem sâmbăta-duminica, corectăm la olimpiadă, asistăm la o olimpiadă, iar această muncă nu este plătită.
După aceea sunt toate simulările care se dau, la clasa a 8-a și la clasa a 12-a.
Și apropo de vacanța de vară: noi nu avem concediu cât au copiii vacanța de vară. Noi avem o serie de examene: sesiunea 1 a bacalaureatului, sesiunea a 2-a, examene de corigență, examene de definitivat, de titularizare, de grade.
Apoi trebuie să venim la înscrierea la clasa a noua, adică este cumva o percepție falsă, pentru că lumea probabil că tratează lucrurile superficial.
Se gândesc că un profesor stă 3-4 la școală, după aia nu mai face nimic. Ceea ce este fals.
Care sunt salariile în prezent în învățământ, pentru că am văzut inclusiv o discuție că s-au mărit și că nu mai există de fapt motive reale de plângeri?
Păi exact asta am făcut azi dimineață. M-am dus la contabilitate și la departamentul secretariat și le-am rugat frumos pe colegele de acolo să-mi dea niște exemple de salarii.
Un profesor debutant câștigă 2.762 lei, un profesor cu grad definitiv, cu 10-15 ani vechime și cu dirigenție, care presupune niște bani în plus, ajunge la 4.320 lei.
Pe de altă parte, un profesor cu gradul doi, deci mai sus, cu vechime de 15-20 de ani, ajunge fără dirigenție și fără alte sporuri la 3.300 de lei lei.
Am o colegă care își crește singură doi copii din acest salariu.
Un profesor de gradul unu, cu vechime de 24 de ani, câștigă 4.400 de lei. Un profesor cu doctorat, cu 30 de ani vechime, ajunge la 4.800 lei.
Citește și: Sacrificiul copiilor. Miza de neacceptat a războiului dintre profesori și guvernanți
Cadrelor didactice li s-a reproșat că nu fac grevă și când e vorba de reforma educației, de a cere calitate pentru învățământ și dotări mai bune. Cât de reală este această percepția a publicului din interior?
Nu cerem doar salarii, cerem o educație de calitate. Dar ca să poți avea o educație de calitate trebuie să ai resursă umană pregătită și calmĂ.
Trebuie să ai oameni care vin acolo și pot să fie prezenți cu copii în clasă doar pentru ei, nu să se gândească „cu ce îmi hrănesc copilul, ce cărții cumpăr, n-am bani de pantofi, n-am bani de cărți”.
Despre asta vorbim, pentru că dacă nu vom avea asta, nu putem avea educație de calitate.
De pildă, că acum este criză de învățători. Oamenii nu mai vor să se facă învățători, că nu mai vor să stea pe 2.500 lei, cât are un debutat, sau 2.700 lei. Cine va mai veni? Va veni, nu știu, o persoană care… care țipă la copii, de atâta frustrare. Țipă toată ziua și le spune nu sunt în stare? Apoi părinții sunt nemulțumiți.
Pe bună dreptate sunt nemulțumiți. Dar, hai să ne întrebăm și cine mai alege să vină în învățământ.
Mie mi se pare că trebuie să tragem un semnal de alarmă, că oamenii competenți nu mai intră în sistem, tinerii nu mai intră în sistem și mulți sunt hotărâți să plece din sistem.
Care sunt cele mai importante trei măsuri pe care ar trebui să le ia Guvernul pentru a crește calitatea sistemului de învățământ din România?
Prima și cea mai importantă mi se pare finanțarea corectă, care nu înseamnă doar salarii, înseamnă bază materială, investiție în școli. Apoi e nevoie de o pregătire reală a resursei umane.
E nevoie de niște măsuri care să sprijine asta, pentru că este încă o întrebare pe care o primim des de la părinți sau dinspre societate: „Uite că la școala cutare, unde nu se face școală, pică bacul. Cine e de vină? Nu sunt profesorii de vină?”
Părerea mea este că trebuie să avem o evaluare a tuturor cauzelor implicate. De ce se pică bacul? Cumva, copiii respectiv provin din familii dezorganizate, din familii cu adicții, au ce să mănânce? Eu mă aștept să-mi ia bacul, să vină la școală, să nu abandoneze școala. Dar care-s condițiile lor materiale, condițiile lor sociale.
Este nevoie de mai multe măsuri sociale luate de către autorități, astfel încât să putem să îmbunătățim calitatea învățământului.
Inclusiv apropo de reforma făcută prin noua lege a educației. Din punctul meu de vedere, nu a existat o dezbatere publică reală. Eu nu am simțit că m-a băgat cineva în seamă în tot ce am avut de spus și există nemulțumiri în rândul nostru, inclusiv la acest capitol.
Adică nouă ni se pare că învățământul românesc este realmente la pământ și aici suntem de acord și părinți, și profesori și ne interesează soluții. Noi spunem: „Uite, atâta facem, dar nu putem să facem mai mult, pentru că nu avem cu ce și nu avem cum”.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
[…] Cadrele didactice au intrat în cea de-a treia săptămână de grevă generală, iar reacții de tipul „ce mai vor și profesorii, că oricum câștigă bani din meditații” sunt tot mai prezente în spațiul public, în condițiile în care anul școlar trebuia să se încheie, iar examenele naționale, Evaluarea și Bacalaureatul, cel mai probabil se vor amâna, scrie Press Hub. […]
Doamnele profesoare ai descris foarte bine toată munca unui profesor. Asa este! 🤗. Meditațiile la fac aproximativ 10% din cadrele didactice, iar acestea au PFA, after school cu program de meditații. Și aici confirm cele spuse ca profesorii care dau meditații merg la școală de la 8 la 14 și apoi în particular de la 15 la 21 dai meditații sau sâmbătă și duminică, integral. Nu e ușor și pentru aceasta munca trebuie plătiți ca orice job. Apoi, va vorbesc pe de o parte în calitate profesor care am predat la liceu câte 13 sau 15 discipline în același timp. Pentru a pregăti aceste ore trebuie sa citești cărți, mai ales ca la disciplinele de spe cialitate nu exista manuale. Pe de alta parte va relație, și experienta de părinte profesor care în perioada 2005-2011 am plătit și eu la fel ca toți părinții meditații pentru fiul meu. De ce? Pentru ca astăzi copiii nu reușesc sa se concentreze la ore și rămân cu lacune în pregătirea de baza. Va spun și din constatările de profesor în relația cu studenții. Profesorii României au nevoie de recunoaștere și de parteneriat loial din partea societății! Ce sa va urez în final sa câștigăm bătălia dragi profesori, elevi și parinți!!!!
Scuze pt unele cuvinte au fost modificate la transmitere!
Pi e tot 3, 14 în toți anii școlari.A fi profesor e meserie vocaționale.Daca nu va convine salarizarea e de munca la Umbrarescu .Ideea e ca la el se muncește 8 ore pe zi nu 3 sau 4 și nu ai concediu plătit 5 luni le an.
Bai 2×3.14 vezi de bacau tau acolo. Pe de alta parte medicii si asistentrle nu numai ca (se fac ca ) lucreaza si la stat dar ii trimit pe bietii oameni bolnavi de la stat , unde s asigurati platind lunar , la costisitoarele clinici private . Asa ca mai bine la o meditatie !
[…] Cadrele didactice au intrat în cea de-a treia săptămână de grevă generală, iar reacții de tipul „ce mai vor și profesorii, că oricum câștigă bani din meditații” sunt tot mai prezente în spațiul public, în condițiile în care anul școlar trebuia să se încheie, iar examenele naționale, Evaluarea și Bacalaureatul, cel mai probabil se vor amâna, scrie Press Hub. […]
Argumentele prezentate în prezentul articol sunt foarte ușor de demontat. Prezentările doamnei profesor nu cred că se schimbă substanțial de la an la an. Și matematica, și filosofia, la nivel de liceu rămân aceleași. Mai mult, elevii, sunt prezenți la școala 30 de ore pe săptămână. Și ei pregătesc orele pentru a doua zi. Și ei au de pregătit extemporale, teze, aruncă un ochi pe lecția viitoare. În plus, elevii pregătesc materii diferite pentru a doua zi. Profesorii pregătesc aceeași materie. Aș fi curios dacă doamna de engleză poate rezolva o problemă de matematică de clasa a XI-a sau domnul de fizică se descurcă la biologie. Mai mult, profesorii pe timpul vacanțelor, că au concediu or nu, tot nu vin la serviciu. Cel puțin pe timpul vacanței de vară mulți copii devin „copiii străzii”. Cu implicarea conștientă a profersorilor. Că tot sunt ei plătiți, jumătate din vacanța de vară să „presteze” 1/2 normă didactică organizând/conducând cluburi/cercuri școlare. Culmea, profesorilor cu experiență (25 de ani vechime) li se reduce norma didactică la 16 ore pe săptămână. Toate domeniile din Ro s-au restructurat sau au fost restructurate. Minerii s-au împuținat, electricienii s-au împuținat, constructorii de orice s-au împuținat, armata s-a redus numai profesorii s-au înmulțit cu rezultatul cuantificabil că, potrivit celebrelor teste, numărul analfabeților funcțional s-a înmulțit. Ia să nu mai fie 210 000 de profesori să fie numai 150 000. Și să se mărească proporțional salariul. Cam cum ar fi?
@Radu Stela
stimată doamnă, sunteți extraordinară, după spusele dumneavoastră care ne vorbește „pe de o parte în calitate profesor care [am] a predat la liceu câte 13 sau 15 discipline în același timp” sunteți o persoană genială, un „om orchestră” care poate mentoriza singură-singurică o clasă de liceu, din clasa a noua până în clasa a „doișpea”. Și discipolii dumneavoastră au fost fericiți, fericiți, fericiți. Diriga/profa lor i-a pregătit și la „mate” și la „bio” și la „chimie” și chiar și la literatură română/engleză/germană… De oamnei vrednici ca dumneavoastră avem nevoie, guvernul, președenția sunt într-o mare pierdere că nu v-au descoperit. Vă rog să candidați, sunt primul care vă votez. Ies în stradă instantaneu pentru asemenea oameni de ispravă.