Șeful DNA Crin Bologa explică, într-un interviu acordat PRESShub, de ce proiectul de lege propus de Ministerul Justiției, prin care înregistrările făcute de SRI pe mandate de securitate națională să poată fi folosite ca probe în procesele penale, reprezintă un lucru bun din perspectiva muncii unui procuror DNA.
Autori: Sidonia Bogdan, Răzvan Chiruță
SRI nu ar trebui să aibă atribuții în combaterea infracțiunile de corupție, dar ar trebui să aibă atribuții în strângerea informațiilor cu privire la săvârșirea multor infracțiuni, consideră Crin Bologa.
Procurorul-șef al DNA a mai explicat că a discutat cu omologi de-ai săi din alte state din Europa și „nu și-au pus vreodată problema să nu poată folosi elemente provenite de la serviciile de informații”. De altfel, Bologa crede că speța recentă de corupție care a lovit Parlamentul European a pornit tot ca urmare a unor informări de la serviciile de informații din Belgia.
Șeful DNA a atras atenția că în România există un formalism exagerat când vine vorba de folosirea tehnicii ce aparține serviciilor de informații.
„În România sunt mai multe instituții care au atribuții pe siguranță națională, mai multe servicii de informații. Înregistrăril convorbirilor, cele ambientale, pe care le administrează un procuror în baza unui mandat de siguranță națională emis de un judecător de la Înalta Curte au putut fi folosite ca probe.
Trebuie să facem diferența între aceste mandate de siguranță națională și mandatele de supraveghere tehnică făcute în dosare penale. Acolo s-a pronunțat clar Curtea Constituțională că SRI-ul nu mai poate lucra.
Dar aici au atribuțiile lor pe siguranța națională. Curtea Constituțională nu s-a pronunțat că nu pot fi folosite. A constatat doar că dacă procurorii folosesc ca probe în dosare penale înregistrări cu persoanele interceptate în baza unui mandat de siguranță națională, nu aveau garanțiile necesare prevăzute de codul de procedură penală ca să poată contesta, să conteste mandatul, să conteste interceptările, să conteste conținutul.
Și Curtea Constituțională a venit și a zis: le puteți folosi dacă oferiți garanții. Ministerul Justiție, prin acest proiect, vine doar să modifice codul de procedură penală în conformitate cu decizia Curții Constituționale„, a explicat șeful DNA.
Bologa a atras atenția că acest lucru nu înseamnă că serviciile de informații, cum susține o manipulare în presă, vor avea acces și vor participa la activitatea de urmărire penală în dosare de corupție.
„Ei vor fi obligați de lege să ne trimită interceptările din care reiese că anumite persoane ar putea săvârși anumite fapte de corupție. Și nu numai. Este vorba de orice fapte, de omor, de trafic de persoane, orice.
Gândiți-vă cât de importante sunt, căci s-ar putea ca aceste probe să fie unice, nu mai poate fi repetată situația în care au fost obținute, dacă e vorba de o interceptare ambientală, de exemplu, în care cineva pretinde mită sau dacă este vorba de o interceptare în care cineva atacă pe cineva sau trafic.
S-ar putea să fie probe unice. Și noi o perioadă de timp nu le-am putut folosi.
După ce primim aceste interceptări și le putem folosi ca probă, nu mai are nimeni acces la dosar și nu mai lucrăm dosare împreună cu serviciile de informații.
Crin Bologa a dat ca exemplu faptul că legea română permite ca orice persoană fizică sau juridică să pună la dispozițieprocurorilor propriile interceptări, propriile înregistrări ale convorbirilor și DNA le poate folosi fără mandat, fără nimic, ca probe.
„Ori cu atât mai mult, dacă o instituție a statului, în baza unei mandat emis de judecător, constată că sunt indicii cu privire la săvârșirea unor fapte, noi ar trebui să putem folosi aceste probe și corespund și exigențelor deciziei Curții Constituționale și nici nu au acces la dosare penale și nu vom instrumenta împreună dosare penale. Vor fi puse la dispoziție în formă brută și vedem dacă procurorul le folosește colaborat și cu alte probe”, a conchis Crin Bologa.
Citește și: VIDEO Cum explică procurorul-șef al DNA că nu mai apar „peștii mari” în dosarele penale
SRI ar trebui să aibă atribuții în strângerea informațiilor cu privire la săvârșirea unor infracțiuni
Șeful DNA a atras atenția că în România există un formalism exagerat când vine vorba de folosirea tehnicii ce aparține serviciilor de informații.
„Opinia mea este că SRI nu ar trebui să aibă atribuții în combaterea infracțiunile de corupție, dar ar trebui să aibă atribuții în strângerea informațiilor cu privire la săvârșirea unor infracțiuni. Or, să nu fie element de siguranță națională combaterea evaziunii fiscale nu cred că există în alte state.
Am discutat cu omologi de-ai mei din alte state și din Europa. Nu și-au pus vreodată problema să nu poată folosi elemente provenite de la serviciile de informații. Cred că și situația de corupție din Parlamentul European a pornit tot ca urmare a unor informări de la serviciile de informații din Belgia.
Parchetele nu au atribuții de culegere a informațiilor, noi trebuie să facem urmărire penală a unor infracțiuni de corupție. Informațiile, strângerea de informații, aparțin altora.
Sigur că vin și cetățenii să ne sesizeze, și persoanele juridice, firmele ne mai sesizează, dar eu cred că strângerea de informații este apanajul celor specializați.
Și dacă aceste informații se referă și la fapte de corupție, de evaziune fiscală, de spălare de bani, de trafic de persoane, ar trebui ca aceste informații să ne parvină și să le putem folosi.
În Europa, toate parchetele nu își pun niciodată vreo problemă că ar fi grav să folosești dotarea tehnică a unor servicii de informații. Mai ales după valul de atentate teroriste, serviciile de informații din toată Europa și din America sunt cele mai bine dotate din punct de vedere tehnic.
În Franța, am avut o întâlnire cu reprezentanți ai Parchetului Național financiar, omologii de-ai noștri din Franța. Au înființat o structură specializată în 2017, căci și-au dat seama că trebuie să fie specializată pentru combaterea corupției și a macrocriminalității economico-financiare. Ei fac dosare cu președinți, cu miniștrii.
Și am întrebat ei cum procedează, dacă nu pot face o percheziție, dacă apelează la serviciile de informații și la tehnica serviciului de informații, pentru că sunt instituții ale statului, cu banii statului a fost cumpărată toată tehnica și dacă îi sesizează și trimit interceptări, le folosesc ca probe.
Deci nu și-au pus problema ca la noi, cu acest formalism excesiv. Scopul lor este să instrumenteze cazul, să ajungă în instanță și să descopere adevărul. Ăsta e scopul suprem și cei vinovați să răspundă.
La noi, e un formalism de-ăsta, numai să încurci, să blochezi, să stopezi.
Pe interceptări, ne-au fost înlăturate interceptările făcute în conformitate cu legislația în vigoare la data în care le-am făcut. Le-am făcut cu Serviciul Român de Informații, pentru că așa prevedea legea atunci, și s-au retroactivat deciziile Curții Constituționale, ceea ce este împotriva unui principiu constituțional de neretroactivitate”, a conchis Crin Bologa.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
„În niciun stat european nu se pune problema ca serviciile să nu furnizeze informații procurorilor”.
Deci: Ca la noi la nimeni.
Ce tari suntem noi la proverbe!
N’așa?
[…] Dar aici au atribuțiile lor pe siguranța națională. Curtea Constituțională nu s-a pronunțat că nu pot fi folosite. A constatat doar că dacă procurorii folosesc ca probe în dosare penale înregistrări cu persoanele interceptate în baza unui mandat de siguranță națională, nu aveau garanțiile necesare prevăzute de codul de procedură penală ca să poată contesta, să conteste mandatul, să conteste interceptările, să conteste conținutul, scrie PressHub […]
[…] Dar aici au atribuțiile lor pe siguranța națională. Curtea Constituțională nu s-a pronunțat că nu pot fi folosite. A constatat doar că dacă procurorii folosesc ca probe în dosare penale înregistrări cu persoanele interceptate în baza unui mandat de siguranță națională, nu aveau garanțiile necesare prevăzute de codul de procedură penală ca să poată contesta, să conteste mandatul, să conteste interceptările, să conteste conținutul, scrie PressHub. […]