VIDEO Cum au blocat guvernele PSD și PNL legea care interzicea oligarhilor ruși să facă afaceri în România

O lege care ar permite României să impună sancțiuni persoanelor implicate în acte care încalcă drepturile omului zace în Parlament din 2019, pentru că a primit avize negative de la Guvernele Dăncilă și Orban, a explicat Cristian Ghinea, la lansarea cărții lui Bill Browder, „Blocați conturile! Crimă și spălare de bani în Rusia lui Putin”.

Proiectul de act normativ, bazat pe celebra lege Magnițki din SUA, ar fi permis, în contextul invaziei lui Putin în România, impunerea unor interdicții pentru oligarhii ruși, precum dreptul de a face afaceri sau de a intra în țară.

O propunere de tip Magnițki a fost adoptată de Comisia Europeană și adoptată de Consiliul European, dar nu poartă acest nume pentru că la acel moment unele state europene nu doreau să supere Rusia.

„Legea nu se numește Magnițki în Europa, pentru că, din păcate, cei din Comisia Europeană au observat reticență la unele state membre, care n-au vrut să supere Rusia. Legislația europeană face ceea ce face și legea americană, dar nu se numește Magnițki, ca să nu supărăm Rusia în mod simbolic, deși o supărăm în mod real.

Demers care a început cu o rezoluție în Parlamentul European, anterior, cu o condiționare a votului pentru Comisia Europeană și s-a ajuns la propunerea Comisiei și adoptarea în Consiliu European. Deci, este un final fericit acesta”, a explicat Cristian Ghinea.

Ce este legea Magnițki

Legea Magnitsky este act normativ adopat inițial de Congresul SUA și promulgată de către președintele Barack Obama în 2012, pentru a pedepsi pe oficialii ruși responsabili de moartea expertulu fiscal rus Serghei Magnitski, într-o închisoare din Moscova în 2009.

Moartea acestui avocat a dat naștere unei legi care îi poartă numele, legea Magnițky. Acest act normativ a fost aprobat de Congresul SUA și promulgată de către președintele Barack Obama în decembrie 2012, vizând pedepsirea oficialilor ruși responsabili de moartea contabilului fiscal rus Serghei Magnițki într-o închisoare din Moscova în 2009.

Serghei Magnițki lansase o investigație despre o fraudă de 230 de milioane de dolari, care implica oficialii fiscali ruși și risca să ajungă până la cele mai înalte niveluri ale administrației Putin. Ca urmare, chiar el a devennit subiectul unor acuzații ale autorităților rusești, arestat și închis. În în închisoare, i s-a refuzat tratement medical mai multe luni, deși era bolnav.

După aproape un an de închisoare, a fost bătut în arest până la moarte. Asociatul său american, Bill Browder, om de afaceri din Statele Unite, care lucra în Rusia încă de la prăbușirea Uniunii Sovietice, a făcut public cazul și a făcut un lobby intens pe lângă oficialii americani pentru a adopta o lege care să-i sancționeze pe oficialii ruși implicați în corupție și în încălcarea drepturilor omului.

Citește și: Cartea „Blocați conturile!” a devenit bestseller deoarece mulți politicieni, magistrați și factori de decizie au ajuns prin ea la concluziile adecvate despre Putin

Din 2016, legea se aplică la nivel global, autorizând guvernul american să sancționeze pe acei oficiali, indiferet de origine, pe care îi consideră că au încălcat drepturile omului, înghețându-le bunurile și interzicându-le să intre în SUA.

Legi similare există în mai multe țări precum: Letonia, Lituania și Estonia, dar și în Canada și Regatul Unit.

Legea care îi sancționa pe oligarhii ruși, blocată de două ori în România

Dacă în Europa a putut fi adoptată o lege de tip Magnițki, Cristian Ghinea a povestit experiența sa ca deputat care a încercat să introducă acest model de sancțiuni și în România.

„Este un final mai puțin fericit în Parlamentul României. L-am cunoscut cu Bill Browder prin intermediul unei cunoștințe comune. Acesta m-a întrebat dacă nu vreau să propun și în România o lege Magnițki. Nu a fost nevoie să mă convingă prea mult, pentru că știam povestea și am zis să o facem.

Împreună cu un coleg, Adrian Prisnel, și el deputat la acel moment, am început să lucrăm la acest proiect, cu asistență din partea rețelei Bill Browder, pe diverse chestiuni tehnice, cum ar fi ce să cuprindă lista de interdicții, ce fel de drepturi să se interzică: dreptul de a intra în țară, dreptul de a face afaceri în țară. Și chestiunea spinoasă cine să decidă, care a și blocat legea.

Am depus legea Magnițki din România în 2019 și nu a fost adoptată atunci. Nu a fost adoptată nici astăzi, dar nu este respinsă.

poate fi adoptată mâine, dacă se dorește, a trecut de Senat în mod tacit, este la Camera Deputaților.

Actul normativ a rămas în Parlament pentru că a primiti aviz negativ de la Guvern. De două ori.

„Avem această obișnuință în România de a cere punctul de vedere al Guvernului pe anumite legi. Doar că majoritatea parlamentară, aproape mereu, votează cum spune Guvernul.

Este o cutumă în Parlamentul din România, ceea ce dă o foarte mare putere nu musai guvernului, ci unor birocrați din ministere care dau aceste puncte de vedere, care sunt foarte multe pe sute de proiecte de legi.

În cazul nostru, birocrații din Ministerul de Externe au dat de două ori puncte negative de vedere. O dată în timpul guvernului Dăncilă pentru acest proiect de lege.

Apoi, este altă cutumă, o dată pe an se strâng zeci de proiecte de legi care zac în Parlament, se ia un punct de vedere de la Guvern și, de obicei, în ultima ședință din an se pică toate. Sunt foarte multe bazaconii propuse de diferiți parlamentari.

Guvernul României a tratat ca bazaconie legea Magnițki.

A doua oară, Guvernul Orban a dat un punct de vedere negativ. Culmea este că a fost la mustață ca și Guvernul în care eram eu ministru să dea un punct de vedere negativ.

Altfel, nu a fost chip să o trecem în cele câteva luni cât am fost la guvernare. Cam asta este povestea cu legea Magnițki. Invit Parlamentul să o voteze, este bine făcută tehnic”, a explicat Cristian Ghinea, fost deputat, europarlamentar și ministru USR.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!