VIDEO Cum „țipă” un copac când în jur e poluare și prea multă tehnologie

Data:

Ce simte un copac aflat în mijlocul unei zone poluate? Cum se aude un arbore care este influențat de uriașa cantitate de unde de telecomunicații create de oameni? Și cum ne transmite suferința sau măcar nemulțumirea sa?

O instalație creată de artistul audio-vizual Ioana Vreme-Moser, răspunde la această întrebare: o bobină preia câmpul electromagnetic al copacilor și îl transformă în sunet. Așa putem auzi lemnul viu.

Cum „țipă” un copac

„Copacii au un câmp electromagnetic, comunică între ei, fac schimb de electricitate și nutrienți. La începutul secolului al XX-lea, un cercetător a descoperit că arborii se comportă ca niște antene radio. Chiar pot fi folosiți pentru a transmite sau recepta unde radio.

M-a inspirat această descoperire și am creat un aparat care stă pe copac și efectiv preia radiațiile pe care arborele le receptează în mod natural. Cum ar fi undele transmise de telecomunicațiile umane, de exemplu, inclusiv wi-fi”, a explicat Ioana Vreme-Moser cum funcționează instalația sa pe care a numit-o „Arborea Receptors” și pe care a adus-o la Iași în cadrul Romanian Creative Week 2022.

Citește și: Cum ajută banii europeni la depistarea precoce a cancerului

Într-o intersecție aglomerată se aude ca o muzică

O spirală care înconjoară trunchiul copacului și percepe ce simte copacul în ceea ce privește interferențele electromagnetice.

„Funcționează ca o bobină care, prin inducție, preia câmpul electromagnetic de pe trunchi, ce este demodulat și amplificat în sunet. Ca să îl putem auzi. Sunetele se schimbă în funcție de locul unde se află copacii.

La Timișoara, le-am pus într-o intersecție aglomerată. Era mult mai zgomotos. Era și o stație radio în apropiere și se auzea aproape o muzică. În Grădina Botanică din Iași nu e așa poluat, deci zgomotele sunt mai reduse”, a explicat Ioana Vreme Moser.

Citește și: Rupi Gabor salvează copii, după ce a fost traficat și el la 18 ani

Cum perturbează natura sistemele umane de comunicații

Instalația nu este un demers științific, totuși, ci unul artistic, iar rolul său este mai degrabă de a atrage atenția oamenilor că și copacii „vorbesc”, și copacii suferă, chiar dacă noi nu îi auzim.

„Am vrut să arăt ce se petrece în interiorul unui copac. Fiecare arbore percepe diferit aceste unde, de aici și sunetul diferit. E mai mult un demers orientat spre studiul plantelor, dar nu e un instrument științific în acest caz, ci doar o instalație artistică.

Citește și: Cum vede un profesor american România după 35 de ani. Prima impresie din 1987 și de azi

Am fost interesată să studiez punctul în care sistemele noastre de comunicații se întâlnesc cu cele naturale și cum le perturbează”, a menționat Ioana Vreme Moser pentru PressHUB.

„Sper cumva ca publicul să se gândească că am creat foarte multe tehnologii de comunicare și nu suntem total conștient cât de mult interferăm cu câmpurile naturale” este mesajul artistei.

Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță este redactorul-șef al PressHUB (presshub.ro), din ianuarie 2022. Anterior, a fost redactor șef al revistei Newsweek România, din 2018 până în 2022. Între 2015 și 2017, a fost redactor-șef la cotidianul România liberă, unde lucrase anterior ca reporter de investigații. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași, România. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumelor „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul: