VIDEO Orice cancelar al Germaniei ar fi avut aceeași relație cu Rusia pe care a construit-o Merkel

Data:

România își permite mai mult decât Germania să întrerupă importurile de gaze rusești. Germania este într-o situație mai delicată, dar a permis această dependență pe care o are de-a lungul timpului. Mai mult, a permis inclusiv la nivelul UE o dependență majoră față de Rusia, a explicat, la Interviurile PressHUB, Antonia Colibășanu, analist geopolitic și lector universitar la SNSPA.

Totul despre al cincilea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei

„Această dependență face, într-adevăr, mult mai dificil oprirea importurilor și tăierea relațiilor cu Rusia încât să îi dăuneze suficient de dramatic, încât să o oblige să oprească războiul.

Nu se pot lua astfel de decizii rapid, pentru că trebuie un plan de susținere a economiei europene, în cazul în care nu mai avem gazul rusesc”, a menționat Antonia Colibășanu.

Europa nu a dorit o Rusie instabilă

Analistul consideră, însă, că indiferent cine ar fi fost cancelar al Germaniei în perioada în care a fost Angela Merkel, probabil că ar fi acționat la fel.

„După sfârșitul Războiului Rece, am avut o Rusie foarte instabilă. Occidentul, Europa în principal, nu și-a dorit ca Rusia să devină și mai instabilă. Și atunci interesul european a fost de a ajuta Rusia să se dezvolte, inclusiv pe calea comerțului.

Atunci ne doream globalizarea economică, ca o soluție pentru pace și prosperitate”, a precizat lectorul universitar, la Interviurile PressHUB.

Situația s-a schimbat la începutul anilor 2000, o dată cu creșterea economică a Rusiei și dezvoltarea sa în principal pe baza resurselor solului, comercializate mai ales pe piața europeană. Atunci Rusia a reîncepută să se simtă o putere regională.

„Și-a activat o strategie de cointeresare a partenerului european, în dezvoltarea sa. Lucru absolut normal. Era în interesul Moscovei, atunci.

Acest lucru a continuat până când Rusia a privit Vestul ca pe un competitor în ceea ce privește periferia sa occidentală și zona tampon dintre Europa și Rusia, în Estul Europei: Belarus, Ucraina, Moldova și statele din Caucaz.

În 2008, Rusia a transmis primul semnal Occidentului, în ideea în care își creștea influența politică și economică în Europa și devenea asertivă față de zona tampon pe care și-o dorea în propria influență”, a precizat Antonia Colibășanu.

UE nu a văzut pericolul

În momentul în care Rusia a reînceput să-și manifeste din interesul pentru zona de influență din Estul Europei, Europa devenea din ce în ce mai captivă din punct de vedere al relațiilor economice, în special pe sectorul energetic față de Rusia.

„Atunci au început discuțiile despre securitatea energetică în UE, dar în contextul crizei economice care a urmat, în contextul problemelor socio-economice, Germania nu a făcut decât să-și adâncească dependența, sperând că Moscova va fi un partener.

Evident, nu s-a întâmplat așa. Dorințele Rusiei au fost mai importante pentru Moscova. Apoi, criza economică a afectat și Rusia. Iar o Rusie slabă economic este, istoric, o Rusie tot mai asertivă față de interesele externe, pentru că trebuie să hrănească publicul de acasă cu imaginea unei Rusii puternice.

Desigur, e vorba și de faptul că UE nu a înțeles prea bine ce înseamnă pericolul dependenței energetice față de Rusia”, a precizat la Interviurile PressHUB, Antonia Colibășanu, analist geopolitic și lector universitar la SNSPA.

Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță este redactorul-șef al PressHUB (presshub.ro), din ianuarie 2022. Anterior, a fost redactor șef al revistei Newsweek România, din 2018 până în 2022. Între 2015 și 2017, a fost redactor-șef la cotidianul România liberă, unde lucrase anterior ca reporter de investigații. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași, România. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumelor „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul: