Procurorul militar Bogdan Pîrlog a vorbit la Interviurile Presshub despre hibele pachetului de proiecte ale noilor legi privind siguranța națională. Magistratul afirmă că ne duce ca țară în afara unui sistem judiciar compatibil cu Uniunea Europeană și cu statul de drept, în general.
De asemenea, referindu-se la alegerile pentru Consiliul Superior al Magistraturii, Bogdan Pîrlog constată că există candidați procurori care au tăcut în ultimii ani, când politicul a atacat sistemul judiciar.
Cu referire la draftul de legi privind siguranța națională prezentat de G4media, Bogdan Pîrlog arată că acesta este incomplet și nedemocratic.
„În chestiunea procurorilor desemnați, nu apare nicăieri cine anume face alegerea acestor procurori, care este motivul pentru care numai anumiți procurori pot efectua urmărirea penală, față de lucrătorii serviciilor de informații.
(…) SIIJ-ul a deschis un fel de modă. Tot mai multe categorii socio-profesionale aspiră să aibă parchetul lor sau cel puțin o rețea a lor de procurori anume desemnați. Asta nu mai are de-a face cu un sistem judiciar a unei țări membre a Uniunii Europene. Sunt de acord cu o specializare, dar să nu fie redusă la anumiți indivizi”, a declarat procurorul militar la Interviurile PressHUB.
Teama de pierdere a controlului
Invitatul crede că această schimbare de atitudine a serviciilor de informații față de urmărirea penală a venit odată cu intrarea în sistem a unor procurori militari tineri care provin din sistemul civil.
„În fața cui răspund acei procurori? Aceste structuri au fost perfect mulțumite cu parchetele militare până în momentul în care a avut loc schimbarea de generație, până când parchetele militare au fost populate cu procurori din rândul anchetatorilor civili. La București s-a creat o masă critică de oameni care împărtășesc o cu totul altă cultură instituțională.
Cultura parchetelor europene în care am lucrat. Există întrebarea că cineva, cumva pierde controlul asupra parchetelor militare și există riscul să se facă anumite dosare?”, se mai întreabă Pîrlog.
Sediul din arestul poliției
El a mai vorbit despre condițiile improprii în care-si desfășoară activitatea anchetatorii militari. „Întrucât noi facem urmărire penală proprie și acoperim 15 județe, noi nu avem o unitate de poliție dedicată care să lucreze cu parchetele militare, nu avem polițiști detașați.
Suntem lipsiți de mijloacele elementare de a funcționa, sediul în care funcționăm e o aripă a arestului central”, mai arată anchetatorul.
El mai precizează că înainte de 2014 se șoma la parchetele militare, volumul de muncă era inexistent, salariile era mult peste salariile procurorilor civili. „Acum aproape nu vrea nimeni să se transfere”.
Citește și: TOT ce este greșit sau periculos la proiectul de lege privind funcționarea SRI
Proiect aprobat de șefi
Copreședintele Asociației Inițiativa pentru Justiție spune că în proiectul de lege nu e definită coerent colaborarea cu structurile de informații.
„Nu înțeleg în ce constă acea colaborare cu serviciile secrete a persoanelor. Nu e definită în lege. A colabora, în sens larg, poate însemna orice. Norma nu are absolut nicio aplicabilitate. Poate i se propune respectivului, domnule, hai să colaborăm să incendiem Bucureștiul. Teoretic, e o colaborare. (…)
În măsura în care acest proiect de lege este real, are cel puțin aprobarea șefilor serviciilor secrete, altfel nu ar fi intrat în discuție. Așa presupun că se lucrează. Fiecare instituție își crează un grup de lucru și stabilesc o variantă de lucru cu care se duc (la aprobat n.red.). Acea variantă este a instituției, nu a unei persoane”, mai susține Pîrlog.
Interviul integral poate fi urmărit aici
Procurorul este de părere că „într-un stat de drept, (…) trebuie să existe un control din partea statului pentru ca respectivele instituții secrete, extrem de puternice, să fie păstrate pe un traiect constituțional și european. În cazul în care ar fi tentați să comită fapte care să constutuie infracțiuni, trebuie să existe un sistem extrem de bine pus la punct de tragere la răspundere (…).
Important est eca aceste dispoziții să nu fie adoptate niciodată. Punct. Reprezintă o încălcare a principiilor fundamentale ale independenței justiției și ale statului de drept. Așa ceva nu trebuie să se întâmple”.
Candidați la CSM care au tăcut mâlc când justiția era asaltată de PSD
Despre alegerile pentru CSM, Pîrlog arată că există speranța ca noul CSM să cu prindă și oameni care să aducă un plus.
„Am constatat o chestiune ciudată. Apariția unor candidați care, în toți acești ani de luptă pentru apărarea valorilor justițieie și a statului de drept, nu au existat. N-au avut nicio poziție, n-au avut nicio opinie.
Va depinde și de colegii noștri în ce măsură nu au uitat toți acești ani, pentru că există candidați buni care au avut o contribuție semnificativă. Și-au asumat niște poziții publice, au suferit și consecințe neplăcute. Nu este ușor să fii cercetat disciplinar în condițiile în acre Inspecția Judiciară este ceea ce este, aspect criticat inclusiv în rapoartele MCV. (….)
Eu sunt la a 12-a acțiune disciplinară exercitată. Dacă nu sunt Pablo Escobar sau El Chapo, există, totuși, la un moment dat, o unitate de măsură. Până la urmă, 99% dintre aceste acțiuni disciplinare se referă la declarații de presă care nu au fost făcute de mine, ci de asociația din care fac parte. Nu am fost singurul în această situație”.
