Lucrările la drumul Iaşi – Suceava sunt în grafic, iar deficienţele constatate în teren vor fi remediate. Cel puţin aşa susţine Consiliul Judeţean (CJ), în contextul în care o analiză a situaţiei acestui proiect va fi dezbătută în ședința Consiliului Județean.
În aceeaşi şedinţă, consilierii judeţeni vor decide suplimentarea fondurilor pentru drum, în contextul creşterii costurilor din domeniul construcţiilor. Cofinanţarea administraţiei judeţene va ajunge, astfel, la peste 83 milioane lei.
Valoarea întregului proiect, inclusiv cu tronsoanele din judeţul Suceava, este de 487 milioane lei, fiind cel mai mare proiect de infrastructură rutieră aflat în implementare la nivel regional.
Finanațarea acestuia este în cea mai mare parte asigurată de Comisia Europeană, aproape 80 de milioane de euro (circa 400 milioane lei), prin intermediul POR. Dacă la Iași lucrurile par a fi așadar în grafic, la Suceava totul e mult mai complicat.
Dezbaterea din plenul CJ Iași vine la scurt timp după ce fostul preşedinte al CJ Maricel Popa (PSD) a prezentat public mai multe imagini, făcute de-a lungul drumului, care au ilustrat o serie de deficienţe, și pe care le reproșa actualei conduceri liberale a județului.
Într-o notă de informare adresată plenului, managerul de proiect Marieta Afilipoaie explică în mod detaliat problemele invocate de Popa.
Care este stadiul lucrărilor
În unele cazuri, managerul admite existenţa unor deficienţe şi subliniază că vor fi remediate. În acelaşi timp, arată managerul, unele imagini surprind lucrări în diverse etape intermediare de execuţie astfel că nu se poate vorbi despre deficienţe în implementare.
„Constructorul are cunoştinţă de această zonă cu probleme şi a fost notificat prestatorul de servicii să remedieze problemele apărute în urma compactării insuficiente a pământului înainte de realizarea şanţului”, explică managerul de proiect una dintre imagini, în care Popa îşi introduce o mână până la cot într-o fisură ivită între rigolă şi carosabil.
În schimb, în cea mai mare parte, conform notei de informare, imaginile ilustrează lucrări care nu sunt terminate. „În ce priveşte documentarul fotografic, acesta este trunchiat, tendenţios şi scos din context”, arată Afilipoaie. Aceasta a adăugat că lucrările sunt în permanenţă monitorizate atât de firme cu astfel de atribuţii (contractate în acest sens), cât şi de instituţii de control.
În privinţa stadiului de implementare, pe primul tronson al drumului (Iaşi – Movileni – DJ281D, 30 km) lucrările au fost executate în proporţie de 82%, iar pe cel de-al doilea tronson (între Coarnele Caprei – Gropniţa şi, respectiv, Belceşti; 22 km) într-o pondere de 80%. Aceste tronsoane au fost contractate încă din noiembrie 2019, iar principalul antreprenor al lucrării este firma Alpenside.
Printre lucrările care au rămas de executat se numără accesuri la proprietăţi, relocarea unor reţele de utilităţi, realizarea de drumuri laterale, finalizarea unor suprastructuri, turnarea stratului de uzură, realizarea marcajelor şi montarea indicatoarelor rutiere. În cazul celui de-al treilea tronson (Belceşti – Cepleniţa – DN 28B – Lespezi, 41 km), ordinul de începere a fost emis în luna iulie, după ce licitaţia a fost adjudecată de către Daroconstruct.
Cum justifică CJ întârzierile
Acesta a fost şi cel mai „încercat” sector al drumului, prima licitaţie fiind organizată încă de acum 3 ani: numeroase contestaţii şi acţiuni în instanţă au tergiversat semnarea contractului de lucrări. La primul tronson, potrivit CJ, au fost semnate 2 acte adiţionale care au prelungit finalizarea lucrările până la sfârşitul lunii septembrie 2022 (10 luni faţă de termenul iniţial).
La fel s-a întâmplat şi în cazul celui de-al doilea sector, prelungirea fiind, în această situaţie, până la începutul lunii octombrie 2022. Pentru cel de-al treilea tronson, lucrările recent contractate ar urma să fie finalizate până în decembrie 2023.
Întârzierile în execuţie au avut mai multe cauze, potrivit sursei citate, iar principalele vizează: reţele de utilităţi care interferau cu execuţia lucrărilor (conducte de gaz, fire electrice de înaltă tensiune în patul drumului, studii de coexistenţă), condiţii impuse de diverse avize (gospodărirea apelor, arii protejate, captare ape fluviale, puţuri forate etc.) şi, nu în ultimul rând, criza economică mondială care „a perturbat întreaga economie, creşterea excesivă a preţurilor şi criza provocată de Covid”.
„Suntem în execuţie, respectăm un proiect tehnic avizat şi aprobat de către toţi factorii decizionali, suntem în cadrul graficului de execuţie a lucrărilor, nu au fost sistări sau întreruperi de lucrare asumându-ne să lucrăm chiar şi în condiţii de criză Covid, criza economică – ajustare de preţuri etc.”, mai precizează Marieta Afilipoaie în nota de informare.
Dacă pe cei 92 km de drum de pe raza judeţului Iaşi lucrările sunt în grafic, aşa cum susţin autorităţile ieşene, deficienţe mari sunt pe cei 76 km din judeţul vecin, unde licitaţiile au fost organizate de Consiliul Judeţean Suceava: contractele de lucrări au fost reziliate, iar stadiul fizic de execuţie este de 37% pe primul tronson şi, respectiv, 20% pe cel de-al doilea sector.
Pentru ce s-ar fi dat mita de 40.000 de euro?
La Suceava, situaţia pare şi mai complicată. Atribuite în aprilie 2020, cu acelaşi termen de execuţie de 24 de luni ca şi cele din Iaşi, lucrările pe cele două loturi în lungime totală de 75,7 km (care includ şi o variantă ocolitoare pe la vest a municipiului Suceava) au fost pur şi simplu abandonate.
Firma care a câştigat licitaţiile, Autotehnorom, a reclamat pe parcurs dezavantajele faţă de cele două contracte încheiate la Iaşi cu Alpenside – care pornise cu un avans de 30 la sută, faţă de doar 10 la sută acordat de CJ Suceava – dar şi suportul autorităţilor în contextul scumpirii materialelor de construire. Mai mult, administratorul societăţii a dat vina pe unele lacune din proiectul tehnic.
Asocierii condusă de Autotehnorom i s-a reproşat tergiversarea lucrului pe şantier. Totul a culminat cu un exploziv flagrant de luare de mită. Vicepreşedintele CJ Suceava, Cristinel Creţu, adjunctul liberalului Gheorghe Flutur, şeful CJ Suceava, ar fi luat 40 de mii de euro mită de la şeful Autotehnorom ca această firmă să nu fie executată de 6 milioane de euro, garanţia de bună execuţie stabilită în contract în cazul rezilierii. Vicele a stat câteva zile în arest, apoi a demisionat din CJ.
Administraţia judeţului vecin a alocat 135 de mii de lei pentru servicii de expertiză pentru stabilirea stadiului lucrărilor, a calităţii execuţiei înainte de recepţia parţială şi evaluarea celor rămase de executat pe ambele loturi abandonate. Urmează altă licitaţie pentru continuarea proiectului. Mai sunt însă 16 de luni până la sfârşitul lui 2023, termen până la care lucrările trebuie să fie gata pe toată Axa. În caz contrar, finanţarea europeană poate fi pierdută.
Articol publicat și în Ziarul de Iași, în cadrul programului EU Cohesion Funds Impact on People’s Lives.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Foto sus: Cristinel Creţu, adjunctul liberalului Gheorghe Flutur, şeful CJ Suceava, ar fi luat 40 de mii de euro mită
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
