VIDEO Va fi război civil în Rusia după căderea lui Putin? 5 întrebări în 10 minute

Regimul dictatorial al lui Putin se va încheia la un moment dat. Fie că liderul de la Kremlin pierde puterea cu forța, fie că dispare natural, ca orice om, trecerea Rusiei către democrație este puțin probabilă. Istoricul Cosmin Popa, bun cunoscător al lumii ruse, ia în calcul inclusiv scenariul unui război civil, declanșat de oligarhii care își doresc puterea și care au deja armate după modelul grupării Wagner a lui Evgheni Prigojin.

PRESShub a discutat cu Cosmin Popa, în cadrul noii rubrici video „5 întrebări în 10 minute”, despre cum va arăta, posibil, Rusia și lumea după Putin și ce șanse sunt ca, totuși, un personaj cu valențe democratice să câștige tranziția de putere la Moscova.

PRESShub: Ați scris recent că oligarhii din jurul lui Putin și-au creat armate private după modelul Wagner și că există riscul ca, după căderea liderului de la Kremlin, să înceapă în Rusia un război civil. Ce ar însemna acest lucru pentru Rusia?

Cosmin Popa: Într-adevăr, modelul este cel al lui Prigojin, al celor de la Wagner. Este un model care concentrează toată esența sistemului politic rusesc, în sensul în care Prigojin este omul din față, omul de PR al celor de la Wagner, însă în spatele lui sunt foarte mulți alții, mult mai apropiați de Putin și importanți.

Există un risc major ca un conflict civil, poate nu în forme atât de acute cum a fost cel de după Primul Război Mondial, să izbucnească odată cu înlăturarea regimului Putin.

Însă pericolele nu vin doar de la acești seniori ai războiului. Pericolele vin, în primul rând, de la grupările din interiorul imensului sistem de coerciție și de represiune care în momentul de față îl apără pe Putin.

Odată Putin dispărut, acest sistem își va pierde unitatea și vom avea nu doar oligarhi, ci ofițeri superiori din serviciile speciale, ofițeri din armată, ofițeri din Rosgvardia, din garda rusă, și dintr-o serie de alte servicii mai puțin vizibile, dar care acționează în Rusia nu doar în plan informațional și în plan politic.

Un astfel de conflict în interiorul Rusiei este benefic pentru Europa? Pentru că se vorbește că Rusia trebuie slăbită.

Eu mă feresc să abordez problemele rusești în cheia geostrategică sau geopolitică, astfel încât de fiecare dată când raționez țin să am în vedere și considerente de ordin moral. Niciodată un conflict civil, mai ales într-o țară care deține importante capacități militare și, în primul rând, capacități nucleare nu poate fi benefic pentru securitatea Europei.

Dar, mi-e teamă că, o dată căzut regimul, acest lucru va fi foarte, foarte greu de evitat, având în vedere că, deși marea parte a societății rusești, presupunem noi, nu-l susține pe Putin într-o manieră foarte netă, totuși există o fragmentare pronunțată în privința drumului pe care Rusia trebuie să-l urmeze ulterior.

Iar opțiunea democratică este doar una dintre ele. Și nu este, dacă vreți, în momentul de față, cea mai consistentă dintre toate opțiunile.

Depinde de tipul de regim care va prelua conducerea la Moscova, de felul în care Rusia va fi înfrântă pe câmpul de luptă și de condițiile de pace pe care și le va asuma, le va accepta noul regim.

Trecerea de la un regim dicatorial la un alt regim, democratic, în principiu, este destul de dificilă, pentru că, de cele mai multe ori, regimurile dictatoriale elimină pe toți cei care ar putea prelua puterea democratic. Cum arată lucrurile în momentul de față în Rusia? Nu există, deocamdată, un personaj în libertate sau în viață care să asigure această trecere spre democrație?

Aici sunt cel puțin două considerente foarte importante.

De aceea, aș porni de la precedentele istorice, fără a mă aștepta ca acestea să se repete identic, dar cred că sunt semnificative.

Gândiți-vă la Germania, gândiți-vă la Japonia. Aceste țări au fost democratizate fundamental doar prin instaurarea unui regim politic mai degrabă rezultant al ocupației acelor țări.

Din acest punct de vedere, cred că Rusia se aseamănă foarte bine atât cu Germania, așa cum se prezenta până în primăvara anului 1945, și cu Japonia. Aș fi foarte sceptic cu privire la evoluția organică a societății rusești către democrație, în absența unor cadre stabilite din afara Rusiei.

Citește și: Un deputat PSD și unul PNL, discurs identic până la virgulă despre „bunul simț”

Vă pun o întrebare mai degrabă speculativă: cum credeți că va arăta lumea după Putin?

Ca primă concluzie, va fi o lume mai bună. O lume din care dispare un dictator, un criminal, este întotdeauna în primă instanță o lume mai bună. Este important cine va umple acest loc imens lăsat de Putin, pentru că, înainte de toate, Rusia va ieși din acest război falimentată moral, obosită, epuizată și, dacă vreți, într-o tip de criză civilizațională.

Lumea va arăta în funcție de răspunsul la aceste întrebări.

Mă aștept ca, într-o perspectivă istorică medie, Rusia să facă parte din frontul comun occidental împotriva unei noi expansiuni autoritariste venite din Asia, dar asta de-abia după ce va alege în mod organic și hotărât opțiunea democratică.

Credeți că rușii își vor schimba raportarea la Occident? Știm că nu doar Putin vede Occidentul vinovat de ceea ce se întâmplă în Rusia, ci chiar și o mare parte din din popor.

Cred că mulți dintre ei, o dată dispărut acest regim represiv, se vor comporta asemenea oamenilor cărora le-a fost redată vedere. O altă parte dintre ruși vor rămâne cu regretul politicii și a retoricii pe care a practicat-o acest regim.

Mulți vor rămâne cu aceast gust al paradisului pierdut, care de fapt, nu a existat niciodată. Ce este important este ca, odată înlăturat regimul Putin, întreg Occidentul să pună în fața Rusiei o hartă de parcurs civilizațional, politic și economic, de natură să ofere perspective acestui popor, ajutându-l prin asta să-și răspundă la aceste întrebări.

Este posibil ca acest lucru pe care îl spuneți dvs. să se întâmple, la fel cum este posibil să nu se întâmple și euforia inițială a înlăturării regimului Putin să fie destul de repede înlocuită de noi sentimente revizioniste, care ne vor pune din nou pe spirala care duce invariabil, așa cum pare istoria Rusiei, la regimul dictatorial.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!