Includerea Europei de Est în NATO și UE a stabilizat această regiune și a ajutat-o să se dezvolte. Dar Occidentul nu a făcut un cadou noilor săi membri, ci a fost singura cale pentru a evita o divizare economică și culturală a Europei, susține Robert D. Kaplan, analist de politică externă american şi specialist în istoria Războiului Rece, într-un articol publicat de agenția de presă Bloomberg și preluat de Washington Post.
„În 2004, NATO a acționat ca un garant pentru primul val investițional, urmat de ajutoarele financiare și ajustările structurale specifice apartenenței la Uniunea Europeană. Zonele rurale din România și celelalte state care au devenit membri NATO și EU în prima decadă a secolului 21 arată similar.
O revoluție a occidentalizării a avut loc mult în afara capitalelor acestor foste state comuniste. Ideea promovată de mulți din cercurile politice de la Washington, conform căreia extinderea NATO și UE au fost o mare greșeală, ce-a condus inexorabil la războiul din Ucraina – este contestată de realitate la firul ierbii, unde stabilitatea politică și economică a Occidentului se extinde astăzi până la granița cu Rusia.
Dacă Târgoviște și alte orașe din nordul Poloniei nu s-ar fi dezvoltat în ultimele trei decenii, SUA și aliații săi s-ar fi confruntat cu o diviziune economice și culturale ale Europei analoage celor din timpul Războiului Rece, cu o Rusie colosală care, indiferent de regim, ar fi semănat haos”, este de părere Robert D. Kaplan.
Citește și: Cu 80 de ani în urmă: Holocaustul începe, plin de cruzime
Putin nu are nevoie să invadeze Moldova
Istoricul remarcă faptul că nu toate țările care au intrat în UE și NATO au înregistrat câștiguri egale.
„Populismul autocratic al premierului Ungariei, Viktor Orban, și dezordinea politică din Bulgaria nu sunt decât o mică mostră a ceea ce ar fi putut fi replicat pe mare parte din întinsul continentului European în absența extinderii NATO și UE.
În pofida acestui fapt, România, cu cea mai mare populație și cel mai întins teritoriu din sudul Europei, este o națiune îngrijorată. Prinsă într-o capcană istorică prin prisma proximității sale geografice față de Rusia, a cărei armată tocmai și-a invadat vecinul. România și Moldova, vorbitoare de română la rândul său, au o graniță mai lungă cu Ucraina decât Polonia.
Așa-zisa Românie Mare, care includea Moldova, a fost parțial ocupată de Rusia de 10 din 1711. (…)
Experții români cred că președintele rus Vladimir Putin va continua să avanseze lent în estul Ucrainei, urmând să anexeze regiunea Donbas în cadrul Federației Ruse, pentru a declara mai apoi că orice activitate ucraineană în regiune va fi interpretată ca un atac asupra teritoriului rusesc.
Experții români se așteaptă ca încet dar sigur, Putin să construiască un pod terestru către Crimea și-apoi mai departe înspre vest, ajungând la granițele Moldovei și a republicii separatiste Transnistrene.
Deși Putin nu are momentan capacitatea de a ataca Moldova, dat fiind că trupele sale sunt blocate în Donbas, nici nu are nevoie. Moldova, o fostă republică sovietică, este un stat slab din punct de vedere instituțional, cu o populație de numai 2.6 milioane și o inflație care a atins 29% în luna mai, aflându-se într-un pericol perpetuu de destabilizare”, menționează Robert D. Kaplan.
Românii se tem de deciziile lui Macron și Schulz
Analistul de politică externă american susține că românii nu au deloc încredere în Franța și Germania și cred că președintele francez Emmanuel Macron va sacrifica orice principiu de dragul de a face din Franța un intermediar între Rusia și Ucraina.
Cât despre germani, aceștia au construit deja două gazoducte pentru gazul rusesc. „Și ceea ce se construiește, în cele din urmă se și folosește”, conform unui analist local.
„A fost un refren pe care l-am auzit și la alți: când va veni iarna, iar Germania și alte părți ale Europei vor suferi de lipsă de încălzire, atunci va fi momentul în care hotărârea europeană vizavi de Rusia se va eroda.
În ciuda avântului economic din ultimele trei decenii, Occidentul încă mai trebuie să se dovedească aici. La sfârșitul anilor 1940-1950, românii au așteptat în zadar un efort de eliberare din partea democrațiilor occidentale pentru a răsturna regimul nemilos al liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Extinderea NATO și UE din 2004, respectiv 2007, a avut loc într-o eră în care Rusia lui Putin era încă relativ slabă. Astfel, în ochii românilor, abia acum vine adevăratul test pentru Occident. Oamenii sunt îngroziți de faptul că tăria de caracter a Europei va slăbi. Doar președintele american Joe Biden și premierul britanic Boris Johnson (care urmează să-și părăsească fotoliul) sunt de incredere aici, la București”, este de părere Robert D. Kaplan.
Istoricul, bun cunoscător al României, unde a venit prima dată înainte de 1989, afirmă că în ciuda guvernelor democratice slabe și corupte ce s-au perindat după căderea lui Ceaușescu, viața de țară este mai bună și mai sigură decât în oricare alt moment în istorie.
„Regimul autoritar al lui Putin nu este la scara celui Ceaușist, care a instaurat lagăre de muncă, a raționalizat alimentele și-a distrus vaste zone istorice ale capitale, care au fost dinamitate în uitare pentru a face loc sumbrelor birouri guvernamentale.
Citește și: Ce caută Viktor Orban în Transilvania și ce pot învăța românii de la el
Dar, la fel ca Ceaușescu, Putin, prin invadarea Ucrainei, a pornit într-o călătorie extremp și riscantă, al cărei final nu poate fi intuit. Chiar și așa, mai există o lecție pentru Putin în căderea lui Ceaușescu.
Ceaușescu nu zâmbea niciodată. Părea mereu “îngrijorat și preocupat”, mi-a spus un nepot de-al său acum câțiva ani. România, printre altele, ne învață despre oroaraea – și singurătatea – puterii absolute. De la stăpânirea unui palat gargantuesc, apoi, în decurs de 24 de ore, la a dormi într-o cameră mică, fără toaletă sau încălzire într-o noapte de iarnă, mâncând din cutii de conserve, așteptând procesul și execuția – aceasta a fost soarta Ceaușeștilor”, afirmă Robert D. Kaplan în Washington Post.
Românii, pesimiști cum sunt vizavi de determinarea Vestului, sunt conștienți că ceva similar l-ar putea dărâma și pe Putin într-o bună zi, se încheie articolul din publicația americană.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Se poate presupune ca deja Rusia a inteles ca nu se poate extinde teritorial decit in regiunile din Ucraina ce sunt populate cu etnici rusi dar pe care le-a distrus deja din dorinta de a sterge orisicare forma de amprenta istorica a Ucrainei .Rep Moldova este practic cea mai protejata tara in fata invaziei Rusiei . Ca sa ocupi Rep .Moldova trebuie sa ocupi intreaga Ucraina .Romania este si ea foarte bine protejata .Decizia Presedintelui ce s-a materializat prin aducerea trupelor france ce impreuna cu cele ale SUA protejeaza Romania este indiscutabil cea mai exacta decizie a momentului ce se suprapune peste deja existenta decizie a numirii unui Premier – General al armatei romane .De facto Guvernul si Partidele Romanesti au devenit forta motrica ce pune in practica toate deciziile NATO si toate deciziile venite din UE .Rusia nu poate cuceri parti din Romania decit daca cistiga razboiul din Ucraina.Chiar daca Rusia ar ajunge sa ocupe Bugeacul Romania are protectia naturala oferita de cele trei brate ale fluviului Dunarea .Scutul anti racheta Mamba si cel de la Deveselu ,existenta lor,exclude orisicare aventura millitara a Rusiei in Romania .Romania nu poate rata sansa istorica de a apartine UE .Nicicind poporul roman nu a avut un nivel asa de mare de dezvoltare .