Ziua Mondială a Presei. „Jurnalismul, în toate formele sale, rămâne o profesie sub presiune, ameninţată în permanenţă în diverse colţuri ale lumii”

Astăzi, este marcată în întreaga lume ”Ziua Mondială a Libertăţii Presei”, proclamată de către Adunarea Generală a ONU în anul 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO, din anul 1991, pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanței și obligaţiei respectării libertății de exprimare.

„Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat”, se arată în articolul 19 al Declarației Universale a Drepturilor Omului.

În acest context, UNESCO oferă premiul Guillermo Cano unei persoane, organizaţii sau instituţii care a adus o contribuţie excepţională la apărarea şi promovarea libertăţii presei oriunde în lume, în special în zonele cu un grad ridicat de pericol.

Premiul a fost acordat în premieră în anul 1997 şi poartă numele lui Guillermo Cano Isaza, un jurnalist columbian care a fost asasinat chiar în faţa clădirii ziarului la care lucra, El Espectador din Bogotá, la 17 decembrie 1986, pentru că deranjase cu anchetele sale marii comercianţi de droguri din Columbia, potrivit radioromaniacultural.ro

Premiul are o valoare de 25.000 de USD şi este finanţat de Cano Foundation (Columbia) şi The Helsingin Sanomat Foundation (Finlanda). Anul acesta, doi corespondenţi ai agenţiei de presă Reuters – Wa Lone şi Kyaw Soe Oo,aflaţi în închisoare în Myanmar, vor primi premiul mondial pentru libertatea presei pe 2019 din partea UNESCO.

Cei doi jurnaliști au fost condamnaţi la şapte ani de închisoare în Myanmar, pe 3 septembrie 2018, pentru dezvăluirea unor secrete de stat, caz pe care comunitatea internaţională îl consideră o încălcare gravă a libertăţii de expresie.

Jurnalismul, în toate formele sale, rămâne o profesie sub presiune, ameninţată în permanenţă în diverse colţuri ale lumii, dovadă stând victimele care se înregistrează an de an. Rămân numeroase cazurile de jurnalişti care mor, sunt răniţi sau încarceraţi pentru curajul de a spune adevărul.

Potrivit organizaţiei „Reporteri fără Frontiere”, se constată înrăutăţirea globală a situaţiei privind libertatea presei, fapt explicat în primul rând prin oprimarea voită sau manipularea media în zone de conflict – se menţionează aici Ucraina, Siria, Irak, Sudan şi Teritoriile Palestiniene -, apoi numeroase state impun serioase limitări libertăţii presei în numele unei securităţii naţionale relativ greşit percepute.

Un mare minus în ceea ce priveşte libertatea de exprimare se înregistrează şi la nivelul ţărilor membre ale Uniunii Europene, iar rapoartele RSF din ultimii ani oferă exemplul Italiei, ţară în care numeroşi jurnalişti au fost ameninţaţi de mafioţi, unii ziarişti au fost ucişi, iar altora li s-au înscenat procese în justiţie.

De asemenea, este menţionată situaţia din Bulgaria, în care numeroşi jurnalişti care au investigat infracţiuni de ordin financiar au fost hărţuiţi şi intimidaţi, pe baza unor prevederi legislative abuzive.

În ceea ce priveşte pretextul siguranţei naţionale în îngrădirea libertăţii presei, sunt menţionate situaţiile întâlnite în sfera de influenţă a Rusiei, în Kazahstan, Egipt şi în Siria.

În Kazahstan a fost adoptată o reglementare care prevede posibilitatea cenzurii pe perioada unor conflicte sociale, act văzut şi ca o măsură de preîntâmpinare a unor proteste de felul celor înregistrate la Kiev cu peste un an în urmă.

În unele ţări s-au înregistrat represalii asupra jurnaliştilor care încercau să reflecteze obiectiv anumite mişcări de protest, atitudinile de intimidare mergând până la suprimarea fizică a gazetarilor. Astfel de situaţii s-au întâlnit în Ucraina, în Turcia, după lovitura de stat eşuată din anul 2016, în cazul altor manifestaţii din Venezuela, Bahrein sau Hong Kong.

Indicele libertății presei din anul 2021 arată că jurnalismul este blocat complet sau parțial în 73% din cele 180 de țări din clasamentul organizației Reporteri fără frontiere, iar Norvegia este pe primul loc pentru al cincilea an consecutiv în clasamentul libertății presei, fiind urmată tot de țări nordice, Finlanda, Suedia și Danemarca

12 dintre cele 180 de țări ale Indicelui (7%) pot pretinde că oferă un mediu favorabil jurnalismului, iar în Uniunea Europeană și în Balcani actele de violență la adresa jurnaliștilor s-au dublat față de anul 2020.

Datele relevă un nivel îngrijorător de neîncredere publică față de jurnaliști, 59% dintre respondenții din 28 de țări spunând că jurnaliștii încearcă în mod deliberat să inducă în eroare publicul, raportând informații despre care știu că sunt false. În realitate, pluralismul jurnalistic și reportajele riguroase servesc la combaterea dezinformării și a „infodemiei”, inclusiv a informațiilor false și înșelătoare.

În plină pandemie, sunt menţionate câteva elemente ale relaţiei autorităţi centrale – presă, despre modul în care media caută să facă lumină în privinţa ştirilor false. Cel mai rău stau, în clasamentul libertăţii presei, China (177), care continuă să ducă cenzura activității pe internet, supravegherea și propaganda la niveluri fără precedent, ultimele locuri fiind ocupate de Turkmenistan, Coreea de Nord şi Eritreea, ţara în care nu există practic ideea de libertate a presei.

În 2021, România se situează pe locul 49, în scădere cu o poziţie faţă de anul 2020, fiind menţionate din nou, multe situaţii de cenzură şi auto-cenzură ale media de la București.

partajează acest articol:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole din aceeași categorie

Advertismentspot_img

Cele mai recente articole

Vânătorii de trofee

Vești bune: dacă îndeplinim planul la vaccinare (5 mil. vaccinați) din iunie mergem la teatru, cinema, restaurante și chiar și la nunți. Divorțurile n-au fost afectate de pandemie.

Buncărul Cristoiu s-a fisurat

Ion Cristoiu revine și spune clar că „nu” și invocă un proces pe care îl avusese cu Vadim Tudor care „a susținut într-o conferință de presă că, sub numele de cod „Coroiu”, nu știu ce spusesem la Securitate.

VIDEO | Florin Cîțu și Lucian Bode, pe șantierul variantei de ocolire a municipiului Satu Mare

Declarații susținute de premierul Florin Cîțu și de ministrul de interne, Lucian Bode, după vizita la șantierul variantei de ocolire a municipiului Satu Mare:
partajează acest articol: