ZM Constanța, exemplu de implementare a coeziunii teritoriale pentru toate celelalte zece zone similare din țară

Gândite, la începutul anilor 2000, ca factori de dezvoltare unitară a marilor aglomerări urbane din România, zonele metropolitane ale țării par acum, la aproape 20 de ani de la adoptarea legii în baza cărora s-au constituit, mai degrabă niște fantome administrative ineficiente decât niște instrumente de atragere a fondurilor europene și a investițiilor private. Par a fi însă și unele excepții. Dacă cea mai mare parte a celor 11 zone constituite deja legal până în acest moment s-au dovedit nefuncționale sau ineficiente, există și unele în care coeziunea edililor a atras bani frumoși. Una dintre aceste excepții este, de departe, Zona Metropolitană Constanța. În rândurile de mai jos vom prezenta stadiul acesteia, proiectele atrase, și vom încerca să decelăm factorii care au ajutat la acest lucru, dar și lucrurile care nu au mers și care, eventual, ar putea fi îndreptate

  • la “majoratul” de 18 ani al legii de înființare a zonelor metropolitane, România are constituite legal în acest moment nu mai puțin de 11 astfel de entități
  • din păcate, cele mai multe sunt nefuncționale
  • am descoperit însă și excepții, iar una dintre acestea, de departe cea care a și atras cele mai multe proiecte europene ca aplicant chiar această entitate administrativă, este Zona Metropolitană Constanța
  • ca o ilustrare: ZMC a implementat proiecte cu finanțare europeană de peste 7,5 milioane de euro, în timp ce ZM Iași, de exemplu, a derulat două proiecte de numai câteva sute de mii de euro, iar ZM Timișoara-Arad, 0 (zero) euro
  • cum s-a ajuns în situația ca unii să reușească, alții să eșueze?
  • ce rol au aici factorul și culoarea politică a administrațiilor din interiorul fiecărei zone?
  • ce practici ar putea prelua și aplica managementul celorlalte zone de la ZM Constanța?
  • care sunt factorii ce au favorizat această zonă?

Cadrul legal, gândit de Guvernul Năstase cu Banca Mondială

Cadrul legal pentru constituirea zonelor metropolitane a fost creat în 2001, în urma negocierilor guvernului român de atunci cu Banca Mondială, care se oferise să finanțaze o parte din investițiile ulterioare. Astfel, pe 6 iulie 2001 intră în vigoare “Legea 351 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități”. Aceasta, la articolele 7 și 8, prevedea expres: “În vederea dezvoltării echilibrate a teritoriului din zona municipiilor de rangul I, unitățile administrativ-teritoriale de bază din aceste zone se pot asocia într-un parteneriat voluntar în scopul înființării de zone metropolitane aferente spațiului urban. Asocierea contribuie la întărirea complementarităților între aceste unități și factorii de decizie interesați în dezvoltarea teritoriului (…)”. În aceeași lege este definit și termenul de Zonă metropolitană,astfel: zonă constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre urbane și localitățile urbane și rurale aflate în zona imediată, la distanțe de până la 30 km, între care s-au dezvoltat relații de cooperare pe multiple planuri.

Cea mai mică și cea mai mare

În anii care au urmat adoptării legii, până inclusiv în 2018, aveau să se constituie legal zonele metropolitane actuale ale României. Iașul sparge gheața, în 2004, cu o zonă ce includea 427.000 locuitori și 14 unități administrative, toate cu excepția Iașului fiind comune. Au urmat ZM Brașov (anul 2005, 473.000 locuitori), Oradea (2005, 273.000), Tg. Mureș (2006, 223.000), Constanța (2007, 491.000), Cluj (2008, 417.000), Craiova (2008, 394.000), Roman (2009, 154.000), Baia Mare (2012, 244.000), Satu Mare (2013, 251.000) și, în final, cea mai mare aglomerare, Timișoara-Arad (2018, 681.000). Deși, în ordinea constituirii legale, Iașul este ZM cea mai veche, în realitate, prima care a aplicat un proiect de finanțare sub această denumire, și deci are cea mai mare vechime ca funcționalitate, este ZM Constanța, una dintre cele mai mari ca populație, după cea excepțională, constituită din două orașe mari, anul trecut, Timișoara-Arad. De atunci, din 2007, Zona Metropolitană Constanța avea să atragă permanent fonduri europene pentru această entitate administrativă, ajungând astăzi, chiar dacă poate nemulțumitor pentru administratorii acesteia, zona metropolitnă care stă cel mai bine din țară sub acest aspect, al atragerii fondurilor europene direct pentru ZM și pentru coeziunea ei.

Coeziunea politică, o problemă: Iași vs Constanța

Cum au reușit administratorii de aici această performanță? Ce a ajutat la implementarea proiectelor comune? Dar și ce obstacole au întâmpinat?

În primul rând, din discuțiile cu edili ai administrațiilor locale de aici, un factor decisiv în coeziunea și luarea rapidă și eficientă a deciziilor a fost cel politic. Situația ZM Constanța, din 2007 până azi, este incomparabilă cu cea a ZM Iași din 2004 până azi, de exemplu. Dacă la Iași culoarea politică a primarilor din cele 14 entități a fost un adevărat mozaic, marea majoritate din perioadă, partidul primarului de municipiu și cel al șefului Consiliului Județean fiind în tabere adverse, Constanța a fost avantajată din acest punct de vedere. Aici, fostul și controversatul primar Radu Mazăre (PSD), acum în închisoare pentru corupție, și prietenul său bun, coleg de partid și șef al CJ Nicușor Constantinescu (culmea, aflat și el tot la închisoare), dar și marea majoritate a primarilor din ZM care erau colegi cu ei de partid, dar și subordonați politic ai acestora, au putut crea acea coeziune și unitate în luarea deciziei care a favorizat net zona față de altele similare.

Lista proiectelor

Concret, ZM Constanța a atras, din 2007 și până acum, strict pentru această entitate administrativă, nu mai puțin de 7,5 milioane euro prin fonduri structurale nerambursabile. Din acești bani, a sumă considerabilă a fost destinată investițiilor într-o rețea de Case ale tineretului, o idee interesantă de a reabilita clădiri vechi, industriale sau de altă natură, de pe raza administrațiilor membre, pentru a crea o “rețea” de centre interconectate, în care tinerii să poată socializa, face sport, citi în centre multimedia sau biblioteci etc. Restul sumelor atrase prin proiecte au fost destinate întăririi coeziunii administrative sau pregătirii personalului (proiect «Formare europeană pentru servicii turistice de calitate» – 1.980.772 lei; «Perfecționare pentru dezvoltare» – 412.670 lei; «Stagiul de practică – primul pas spre angajare, alături de partenerul Universitatea Ovidius» – 1.927.520,39 lei

Zona Metropolitană Constanța

 «Vision 2020 – o strategie integrată a Zonei Metropolitane Constanța» – 789.323,00 lei). De remarcat că inclusiv strategia de dezvoltare a zonei (ultimul proiect menționat) a fost făcută pe banii UE. Iată și lista Centrelor de Tineret renăscute pe ruinele industriale:

  • M. Kogălniceanu – 7.394.814,16 lei
  • Tuzla – 4.005.736,00 lei
  • Corbu – 2.605.556,29 lei
  • Lumina – 3.140.906,19 lei
  • Poarta Alba – 2.723.902,80 lei
  • Valu lui Traian – 1.915.321,36 lei
  • Cumpăna – 4.156.048,80 lei
  • Agigea – 2.843.287,76 lei

Deși criticate local de adversarii politici, primarii administrațiilor din zonă cred că acestea sunt foarte utile. „Așteptam de multă vreme o astfel de instituție în localitatea noastră, una care să-i ajute în mod real pe tinerii din Cumpăna, și nu numai. Aceștia au nevoie de un spațiu destinat lor, în care să se întâlnească și să comunice, precum și de toate instrumentele educaționale necesare pentru a-și construi un viitor frumos”, spune Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna.

Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna

Strategii speciale finanțate de Banca Mondială

O altă excepție a ZM Constanța: este singura astfel de zonă care a apelat în 2017 la un parteneriat oferit de Banca Mondială – 900.000 euro returnabili în trei ani – pentru a elabora o strategie de integrare, coeziune și dezvoltare a ZM. Cum ne explică primarul Constanței, semnatar al acestui parteneriat, necesitatea acestui acord cu BM: „Constanța este una dintre puținele zone urbane din lume care lucrează direct cu Banca Mondială. Prin accesarea acestei asistențe tehnice personalizate, orașul are oportunitatea unică de a fructifica potențialul de care dispune în scopul de a deveni mai competitiv și mai atractiv pentru oameni, afaceri și turism”. El a citat, în continuare, câteva date dintr-un studiu amplu făcut la nivel național privind percepția Constanței în țară, dar și căile pe care ZM le-ar putea urma pentru a fructivica avantajele strategice ale zonei. “M-am bucurat foarte mult să aflu că, practic, jumătate dintre locuitorii României au vizitat cel puțin o dată, în ultimii cinci ani, zone Constanței. Și de aici încolo ține doar de noi să fructificăm acest asset important”.

“Cu autobuzul la serviciu” în toată Zona Metropolitană

Una dintre intențiile interesante aflate în fază de proiect, pentru implementare în întreaga Zonă Metropolitană este PORTIS – “Cu autobuzul la serviciu”. Proiectul vrea să încurajeze utilizarea transportului public de călători în defavoarea autoturismelor personale, pe teritoriul Zonei Metropolitane Constanța. „Așa cum se întâmplă și în alte orașe din Europa și din lume, transportul public de călători trebuie să devină și în Constanța principalul mijloc de deplasare în interiorul orașului. Vor fi amenajate benzi dedicate pentru transportul public și vor fi reabilitate și modernizate stațiile de călători. Vom continua să convingem constănțenii de beneficiile utilizării serviciului de transport public local, fiind din ce in ce mai comod, mai ieftin și chiar mai rapid să mergem la serviciu cu autobuzul”, declară Viorica Ani Merlă, coordonatorul local al proiectului PORTIS, dar și șef al ZM Constanța (administrator delegat)

Viorica Ani Merlă, coordonatorul local al proiectului PORTIS

Planuri de viitor

În ce privește planurile de viitor, coordonatorii ZMC au în vedere implementarea unor proiecte cu impact major în zonă. Printre acestea, ”Centrul de transfer tehnologic și Cluster IT «Marea Neagră»”, Centrul de Informare și Transfer Tehnologic Constanța, crearea si dotarea unui incubator de afaceri inovatoare pentru cadre didactice, cercetători și studenți (BLACK SEA INNOCAMP), crearea unei platforme integrate de cercetare și transfer tehnologic pentru punerea în practică a ideilor inovatoare din domeniile de specializare inteligentă (CONSTTCENTER), fiecare dintre acestea având valori de peste 5 milioane de euro.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole din aceeași categorie

Advertismentspot_img

Cele mai recente articole

Criza politică s-a terminat. Ce prevede noul protocol negociat de liderii coaliției PNL – USR PLUS – UDMR

Liderii PNL, USR PLUS și UDMR au convenit, marți seara, după șase ore de negocieri, asupra unor completări la protocolul de funcționare a coaliției,...

Valeriu Gheorghiță: “Începe vaccinarea prin centre mobile și cu sprijinul echipelor mobile, în primele 14 județe din țară”

Programările pentru imunizare se vor putea face și direct la centrul de vaccinare

Moldovenii cu pașaport românesc s-ar putea vaccina în România

Premierul Florin Cîţu a purtat marți discuții cu președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, despre vaccinarea în țara noastră a cetățenilor români din Republica Moldova, indiferent unde aceștia locuiesc.