10 salarii pentru copii sau adulţi abuzaţi. O lege care nu e folosită

Tribunalul Bihor are o rezervă specială din care poate plăti un ajutor de până la 10 salarii pentru copii sau adulţi abuzaţi, victime ale traficului de persoane, ori pentru familiile unor persoane ucise, dar în 18 ani a primit doar 5 cereri şi a aprobat numai 3.

Doar anul trecut 582 copii şi adulţi au fost victime ale traficanţilor de persoane, spun statisticile procurorilor DIICOT, chemaţi să prindă vinovații şi să-i trimită în judecată. Pentru aceeaşi perioadă, Poliţia a raportat 4.892 infracţiuni grave împotriva unor persoane – omoruri, tentative de omor, lovituri cauzatoare de moarte şi tâlhării. Iar cifrele sunt în creştere, confirmă şi procurorii din Bihor, care în 2021 au soluţionat 584 astfel de cauze.

Citește și: VIDEO Pandemia din pandemie. COVID-19 ne-a afectat psihic. Ce facem?

Toate victimele au dreptul la protecţie şi o compensație bănească din partea statului. Există o lege specială în acest sens, dar mai mult pe hârtie, căci deşi Tribunalele din toate judeţele au bugete dedicate pentru asta, în 18 ani, de când e în vigoare, în ţară s-au depus doar 132 solicitări, din care numai 22 au fost admise. În Bihor, doar 3!

Victimele au legea lor!

Legea 211/2004 are norme importante pentru informarea, sprijinirea şi protecţia victimelor unor infracţiuni grave cum ar fi violenţa domestică, abuzurile fizice şi sexuale, traficul de persoane, tentativele de omor, dar şi pentru familiile – soţi și copii – ale unor persoane ucise.

În esenţă, actul normativ prevede că victimele trebuie să primească sprijin medical şi psihologic, informaţii detaliate şi consiliere în cadrul procedurilor penale, au dreptul la avocat ales care să-i  asiste, pot cere ajutor ca să-şi reia studiile ori să-şi găsească un loc de muncă.

Asta atât prin intermediul Direcţiilor pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, în cadrul cărora s-au înfiinţat compartimente sau servicii pentru Sprijinirea Victimelor Infracţiunilor, cât și prin furnizori de servicii sociale privaţi, când este cazul.

Statul plăteşte…

Legea prevede inclusiv acordarea unui ajutor financiar pentru victimele unor infracţiuni în cazurile în care despăgubirile nu pot fi obținute din partea agresorilor, pentru că sunt necunoscuți, insolvabili sau dispăruți. Practic, victimele pot cere de la stat bani pentru avocat, tratament medical, psiholog sau finalizarea studiilor ori cursurilor profesionale, suma fiind de până la 10 salarii minime brute (25.500 lei în prezent).

Pot beneficia de sprijin victimele traficului de persoane, cele care au suferit de pe urma violenţei domestice sau a unor atacuri violente, cum este, de pildă, tentativa de omor, violurile sau agresiunea sexuală. Compensația poate fi obținută și de către soțul, copiii și persoanele aflate în întreținerea persoanelor decedate ca urmare a acestor infracţiuni.

Există o singură condiţie, dar şi aceasta numai pentru adulţi: să denunţe autorul în decurs de 60 de zile de la data agresiunii ori, dacă acest lucru nu este posibil, în 60 de zile din momentul în care au reuşit să se pună la adăpost. Cererile se depun la Tribunale, unde sunt comisii formate din 3 judecători care le analizează şi, dacă le consideră întemeiate, în 30 de zile de la verdict banii sunt viraţi beneficiarilor.

… dacă are cui

La 18 ani de la intrarea în vigoare a legii, la instanţele din ţară s-au depus numai 132 solicitări pentru acordarea de compensaţii financiare, din care s-au aprobat doar 22. În Bihor au fost numai 5 cereri, din care s-au avizat 3. Două pentru plata avocatului unor copile traficate şi o alta depusă de fiica unei femei ucise, care a solicitat şi primit bani ca s-o înmormânteze.

De ce aşa puţine? Pentru că actul normativ este aproape necunoscut! Vina o poartă, în principal, autorităţile, care nu a derulat campanii de informare, la fel cum nu s-au preocupat să se asigure că măcar cei implicaţi în procedurile judiciare – poliţişti, procurori, avocaţi, personalul din sistemul  de asistenţă socială – fac demersurile necesare ca informaţiile să ajungă la beneficiari. Poliţiştii şi procurorii, de pildă, primii care intră în contact cu victimele, în loc să le explice într-un limbaj accesibil drepturile, se rezumă să le pună sub nas formularele tipizate.

Citește și: EXCLUSIV Ambasadorul României în SUA s-a mutat în fosta reședință de lux a diplomației iraniene la Washington. Chiria, 21.000 de dolari pe lună

Inculpat cu drepturi, victima în corzi

Problema cu formularele e că sunt stufoase, redactate în termeni foarte tehnici şi conţin informaţii inutile. O spun şi avocaţii, şi reprezentanţii Fundaţiei People to People, implicată în reprezentarea victimelor infracţiunilor.

„În România, victima este ultimul personaj dintr-un proces penal. I se dă formularul, pe care scrie undeva că poate beneficia de compensaţie, și i se pune un X, unde să semneze. Dar ştie ea, victima, mai ales dacă e minoră, ce e aia compensaţie, despre ce lege e vorba? Tot procesul penal e plin de formalităţi, toți se acoperă de hârtii şi gata”, spune şi judecătorul Cristi Danileţ, fondatorul Asociaţiei VeDem Just, promotor al educației juridice în România.

Citește și: VIDEO De ce nu trebuie reînființat Cenaclul Flacăra

Femeile şi copiii violaţi, traficaţi sau bătuţi nu înţeleg de ce procesul durează mult, ce pot face dacă agresorii le trimit mesaje de intimidare, de ce avocaţii îi acuză că mint, de ce poliţişti, procurori, judecători îi întreabă acelaşi lucru de mai multe ori. În final, ajung să se simtă vinovaţi pentru că au cerut ajutor, îşi schimbă depoziţiile şi abandonează, practic, lupta cu agresorii lor.

În acest timp, la dosar rămâne formularul inutil pe care l-au semnat: „Am luat la cunoştinţă drepturile pe care le am”…

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Articol publicat în Campania Națională de Conștientizare în privința Traficului de Persoane, derulată de Freedom House România în cadrul proiectului Stop-AT.