50 de organizații neguvernamentale și grupuri de cetățeni au transmis o scrisoare deschisă în atenția senatorilor cu privire la creșterea pedepselor pentru unele fapte care duc la tulburarea ordinii și liniștii publice, în special în contextul unor adunări publice.
Instituind circumstanțe agravante pentru „atingeri grave aduse demnității persoanelor” dacă „fapta este săvârșită de către două sau mai multe persoane împreună”, eliminând posibilitatea sancționării cu amendă și crescând pedepsele, inițiatorii doresc o limitare gravă a spațiului civic, inacceptabilă într-un stat democratic, arată cele 50 de ONG-uri, într-un comunicat de presă.
Propunerea legislativă (L139/2023), inițiată de Lucian Bode și Nicolae Ciucă, prevede, printre altele, modificarea Art. 371 din Codul Penal astfel: „(1) Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani.”
Înăsprirea nejustificată a pedepselor
În forma în vigoare pedeapsa este amenda sau închisoare de la 3 luni la 2 ani. Mai mult, inițiatorii propun circumstanțe agravante: (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârşită de către a) două sau mai multe persoane împreună; b) (…), pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
„Fără a comenta oportunitatea creșterii pedepselor pentru violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor, pentru amenințări, ori pentru deținerea de arme, considerăm că eliminarea sancțiunii cu amendă și creșterea pedepselor pentru tulburarea liniștii publice prin atingere adusă demnității persoanelor la 5, respectiv 7 ani, este complet disproporționată și inacceptabilă într-un stat democratic.
Pe scurt, dacă în cadrul unei adunări publice sunt scandate lozinci ce sunt considerate ofensatoare, persoanele care au scandat lozincile sunt pasibile de închisoare între doi și șapte ani. Așa cum se arată și în avizul nefavorabil emis de Consiliul Economic și Social pedeapsa devine echivalentă cu cea pentru ucidere din culpă”, menționează autorii scrisorii.
România legiferează complet contrar deciziei CEDO
Inițiatorii nu demonstrează necesitatea modificărilor cu o analiză bazată pe cazuistică. Nu există în expunerea de motive nicio statistică cu privire la numărul de situații de tulburare a ordinii publice, în care actuala legislație să nu fie suficientă pentru a pedepsi corespunzător făptașii.
„Modificarea Codului Penal are un puternic efect asupra exercitării drepturilor fundamentale ale omului. Cu toate acestea, propunerea de modificare nu conține o analiză cu privire la impactul asupra drepturilor omului, așa cum prevede Legea 24/2000. Acest lucru este cu atât mai îngrijorător pentru noi, cu cât, o dată în plus, vedem că legislația națională care vizează exercitarea dreptului de organizare și participare la adunări publice este fundamentată strict din perspectiva polițienească, fără nicio considerație pentru drepturile constituționale.
Amintim senatorilor că anul trecut, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în cauza Bumbeș contra României în favoarea activistului care a fost amendat pentru tulburarea ordinii și liniștii publice.
Motivarea CEDO subliniază importanța libertății de exprimare în societățile democratice și menționează explicit că sancționarea unei exprimări politice „poate avea efect nedorit de intimidare asupra discursului public”.
România, în loc să se angajeze într-un exercițiu de reflecție cu privire la această sancțiune, fundamentală pentru spațiul democratic, a decis, prin premierul Nicolae Ciucă și ministrul de interne Lucian Bode, lideri ai PNL, să legifereze complet contrar deciziei CEDO”, menționează cele 50 de ONG-uri.
Citește și Lege cu dedicație pentru fiica lui Daea. Vânarea cormoranilor, prelungită tot timpul anului
A mai încercat și Carmen Dan
Propunerea nu este nouă, o modificare, însă mai puțin gravă, a fost încercată și de Carmen Dan și Liviu Dragnea în 2017.
Reamintim parlamentarilor că legiferarea, în Parlamentul României, trebuie să fie, înainte de toate, în interes public și cu scopul de protecție a libertăților fundamentale. Acest tip de legiferare care pare mai degrabă izvorât din biroului Ministerului de Interne nu are cum să deservească democrației din România.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
