Patru magistrați care au participat la alegerile pentru viitorul Consiliu Superior al Magistraturii (CSM) și care au fost contestați de colegi, au atacat la instanța supremă hotărârile Consiliului prin care s-a stabilit fie reluarea alegerilor în cazul judecătorilor, fie respingerea contestațiilor în cazul procurorilor.
Cu o grabă suspectă, Secția 1 Civilă a instanței supreme a stabilit termenele pentru procesele intentate de doi procurori și doi judecători care nu sunt de acord cu hotărârile CSM. Plenul Consiliului a stabilit ca alegerile să fie reluate în turul doi pentru reprezentanții situați pe locurile trei de judecătorii de la curțile de apel și tribunale și au anulat contestațiile în cazurile procurorilor care au reclamat organizarea unui nou tur de scrutin.
Toate aceste hotărâri au fost atacate la instanța supremă condusă de judecătoarea Corina Corbu, cea care a votat în CSM aceste decizii ale Consiliului.
Numere de dosar aproape consecutive
Astfel, procurorul Sorin Emil Flonta a primit termen pe 27 iulie, procurorul Sorin Lia a primit termen pe 28 iulie, iar judecătorii Grațiela Ramona Milu și Mihai Ștefan Ghica sunt încă în procedura de filtru.
Interesant este faptul că cei patru magistrați, care contestă un act administrativ emis de Plenul CSM, au primit numere de dosar aproape consecutive, deși cererile de chemare în judecată au fost trimise către instanța supremă în zile diferite.
Potrivit unor surse judiciare, miza acestor contestații ar fi eliminarea candidaților reformiști din noul Consiliu și prelungirea mandatelor actualilor membri până la o eventuală rezolvare în instanță a acestor neînțelegeri.
Ce a votat CSM
„Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu o majoritate de 10-9, a reușit, pe 19 iulie, «performanța» de a aplica, cu aceeași ocazie, în situații identice, aceleași texte legale, cu două rezultate diferite, admițând contestațiile formulate de candidații judecători și respingând contestațiile candidaților procurori, în totală disonanță cu legea în vigoare și cu niciun fel de considerație față de votul magistraților care și-au ales reprezentanții pentru noul CSM”, arată AMASP.
Contestațiile dezbătute marți și soluționate diferit vizau aceeași problemă privind numărul necesar de voturi pentru a fi desemnat membru CSM la nivelul instanțelor și parchetelor, altele decât ICCJ și PICCJ, în situația în care unii dintre candidați au obținut cel mai mare număr de voturi prin raportare la ceilalți candidați dar nu majoritatea de 50%+1 din voturile exprimate.
„Subliniem că această situație este prevăzută de lege, art 16 din legea nr. 317/2004 statuând că la nivelul curților de apel și tribunalelor sunt aleși ca membrii ai CSM judecătorii care au obținut numărul cel mai mare de voturi la nivel național și că în toate variantele anterioare ale Consiliului, au existat membri care nu au obținut majoritatea simplă ci doar cel mai mare număr de voturi în raport cu ceilalți candidați.
Citește și: Rețeaua care compromite Justiția
Cum au interpretat legea
Ce spune legea 317/2004: „Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție aleg, în adunarea generală, prin vot secret, direct și personal, 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecătorii care și-au depus candidatura.
(2) Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorii de la Direcția Națională Anticorupție și procurorii de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism aleg, în adunarea generală comună a procurorilor din acestea, prin vot secret, direct și personal, un membru pentru Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care și-au depus candidatura (…)
(3) Sunt aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii 2 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de la Direcția Națională Anticorupție ori de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, care au obținut majoritate de voturi în adunările generale.
(4) În cazul în care niciunul dintre candidați nu obține majoritate de voturi, se organizează turul doi al alegerilor la care participă judecătorii și procurorii clasați pe primele două locuri. Este ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii candidatul care a obținut numărul cel mai mare de voturi în turul doi al alegerilor”.
