vineri, 20 mai 2022
AcasăJustițieMagistrații reacționează: Noul proiect privind desființarea Secției Speciale este un compromis inadecvat

Magistrații reacționează: Noul proiect privind desființarea Secției Speciale este un compromis inadecvat

Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) și Asociația Inițiativa pentru Justiție atrag atenția că noul proiect privind desființarea Secției Speciale este un compromis inadecvat, care încalcă obligațiile României de stat membru al Uniunii Europene și al Consiliului Europei.

Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) și Asociația Inițiativa pentru Justiție arată într-un comunicat de presă că proiectul de lege publicat de Ministerul Justiției la data de 21 ianuarie 2022 desființează Secția Specială doar formal, de vreme ce modul în care ar urma să fie anchetate infracțiunile comise de magistrați, respectiv prin procurori anume desemnați de Plenul CSM din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) și al parchetelor de pe lângă curțile de apel (PCA), păstrează și chiar agravează trăsăturile problematice ale SIIJ, astfel:

1. Competența de anchetare a tuturor infracțiunilor săvârșite de magistrați, așadar și a celor de corupție, ar urma să revină procurorilor anume desemnați din parchetele obișnuite, deși faptele de corupție trebuie anchetate de parchete specializate
Faptul că anchetarea faptelor de corupție trebuie să se facă de procurori specializați a fost stabilit de Comisia de la Veneția în Avizul nr.9/2016, în care a arătat că:

„Instrumentele internaționale care stabilesc atribuțiile procurorilor pun un accent deosebit pe investigarea infracțiunilor săvârșite de funcționarii publici. În ultimii ani, unitățile specializate în investigarea unor astfel de infracțiuni au devenit destul de comune.

Comisia de la Veneția, în avizele sale, a susținut înființarea de unități specializate în anchetarea/urmărirea penală a faptelor de corupție, care să se bucure de o anumită autonomie față de sistemul general de urmărire penală.

Modelul pentru astfel de unități variază. În unele cazuri, parchetul specializat rămâne formal parte a structurii generale a parchetului dar ca unitate autonomă, astfel încât să nu primească instrucțiuni de la procurori de rang mai înalt sau de la Guvern. În alte cazuri, unitatea e complet independentă.” (par. 46 și 47)

Cu referire în mod specific la România, prin Decizia nr. 2006/928 de instituire a MCV s-a prevăzut, între obiectivele de referință pe care România le mai are de atins după aderarea la UE, și „Continuarea, în baza progreselor realizate deja, a unor cercetări profesioniste și imparțiale cu privire la acuzațiile de corupție la nivel înalt.”

„Infracțiunile de corupție săvârșite de magistrați sunt specializate”

Atingerea acestui obiectiv a fost însă periclitată sever de existența SIIJ, care a preluat de la DNA competența de soluționare a dosarelor de corupție privind pe magistrați. În aceste condiții, Rapoartele MCV au recomandat respectarea rapoartelor GRECO și a avizelor Comisiei de la Veneția (organisme ale Consiliului Europei), care au solicitat desființarea SIIJ și refacerea competenței DNA.

Astfel, Raportul GRECO din 23 martie 2018 a recomandat să se abandoneze crearea SIIJ (par. 35), în timp ce Comisia de la Veneția a recomandat, în Avizul nr. 924/2018, ca pentru anchetarea faptelor de corupție comise de magistrați să se recurgă la procurori specializați (par. 88), iar în Avizul nr. 1036/2021 a salutat ”intenția autorităților române de a reforma sistemul judiciar și de a restabili competența parchetelor specializate precum DNA și DIICOT” (par. 68).

Ulterior, prin hotărârile pronunțate în data de 18 mai 2021 în cauzele C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-397/19, Asociația Forumul Judecătorilor din România și alții, și în data de 21 decembrie 2021 în cauzele C-357/19, C-379/19, C-547/19, C-811/19 și C-840/19, Euro Box Promotion, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că România trebuie să respecte Decizia nr. 2006/928 de instituire a MCV și recomandările din Rapoartele MCV: „În special, România nu poate adopta sau menține în domeniile acoperite de obiectivele de referință măsuri care ar risca să compromită rezultatul pe care acestea îl prevăd.” (par. 177).

În aceste condiții, singura modalitate în care România se poate conforma acestor standarde și obligații internaționale este desființarea SIIJ și refacerea competenței DNA.

Infracțiunile de corupție săvârșite de magistrați sunt specializate și pot fi mai bine anchetate și urmărite penal de un personal specializat. În plus, anchetarea unor astfel de infracțiuni necesită adesea atât persoane cu experiență specializată în anumite domenii, cât și mijloace tehnice suficiente, ceea ce nu se poate asigura în sistemul propus de proiectul publicat la 21 ianuarie 2022 de Ministerul Justiției, proiect care nu oferă posibililor procurori cu experiență anterioară în cauze de corupție nici autonomie față de sistemul general de urmărire penală.

2. Se menține regula de funcționare a SIIJ, potrivit căreia, dacă alături de magistrați, sunt anchetate și alte persoane pentru care, potrivit legii, competența de efectuare a urmăririi penale aparține Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, operează transferarea dosarelor de corupție de la Direcția Națională Anticorupție la noii procurori anume desemnați din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Această regulă a fost criticată constant în rapoartele internaționale întrucât permite ca, prin formularea unei plângeri fictive împotriva unui magistrat, dosarul să fie scos din competența DNA și transferat la SIIJ – raportul GRECO din 23 martie 2018 (par. 34), Avizul Comisiei de la Veneția nr. 924/2018 (par. 82), raportul MCV din 22 octombrie 2019.

Proiectul de desființare a SIIJ a preluat totuși regula transferării dosarelor de corupție de la DNA la procurorii anume desemnați, dacă în dosar este cercetat și un magistrat.

3. Se menține regula potrivit căreia desemnarea procurorilor care vor ancheta magistrați se face de Plenul CSM. Această competență a Plenului CSM a fost criticată de Comisia de la Veneția în Avizul nr. 950/2019 pentru motivul că ignoră simetria care ar trebui să existe între atribuțiile Secției de judecători și cele ale Secției de procurori, dat fiind că judecătorii din CSM domină un proces decizional care privește cariera procurorilor (par. 36). Comisia de la Veneția a solicitat acordarea unui rol cheie și proactiv Secției de procurori în procesul de numire procurorilor.

Nu se oferă soluții pentru problemele care au fost invocate pentru înființarea SIIJ
În expunerea de motive a proiectului se invocă Decizia CCR nr. 33/2018, potrivit căreia SIIJ este menită să asigure „protecția magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârșite prin sesizări/denunțuri arbitrare” (par. 141). În aceste condiții, și Comisia de la Veneția a recomandat în Avizul nr. 1036/2021 să se abordeze problema plângerilor vexatorii introduse împotriva magistraților (par. 67).

Se observă însă cu ușurință faptul că proiectul nu oferă nicio soluție cu privire la plângerile vexatorii (mult mai multe decât în perioada când DNA era criticată pe motiv că ar avea pe rol prea multe astfel de plângeri) introduse de persoane private împotriva judecătorilor și procurorilor, care în fapt blochează anchetele de corupție, cum s-a reținut în Avizul nr. 1036/2021 al Comisiei de la Veneția: ”(…) în cel mai bun caz, SIIJ a sub-performat din cauza lipsei de personal și a faptului că este centralizată, fără birouri pe teritoriul României – ceea ce face imposibile anchetele rapide și eficiente.

Iar în cel mai rău caz ea a contribuit la corupție prin neinvestigarea cazurilor – ceea ce s-ar putea datora și numărului total de dosare pe care le-a avut (în jur de 6.000), combinat cu lipsa personalului care să le soluționeze.” (para. 32).

Potrivit Asociației „Mișcarea pentru apărarea statutului procurorilor”, noul proiect privind desființarea Secției Speciale reprezintă un compromis inadecvat, de natură a încălca Decizia MCV și Avizele Comisiei de la Veneția, în concret obligațiile României de stat membru al Uniunii Europene și al Consiliului Europei.

Soluția firească rămâne desființarea necondiționată a Secției Speciale și restabilirea competențelor parchetelor specializate, precum DNA și DIICOT, așa cum au propus organismele europene relevante.

Citește și: Comisia de la Veneția va emite un punct de vedere cu privire la excluderea judecătorului Cristi Danileț și proiectul privind SIIJ (presshub.ro)

ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE