Și proiectul de lege prin care sunt reglementate activitățile de informații și contrainformații pe teritoriul României conține numeroase prevederi neclare, care încalcă constituția și care permite abuzuri din partea ofițerilor SRI, ai Serviciului de Informații Externe (SIE) și a celorlalte servicii secrete din România.
Modul cum a apărut pachetul de legi ale securității naționale este controversat. Un document oficial obținut de PressHUB confirmă că proiectele au fost redactate chiar de către serviciile de informații. Altfel spus, cel reglementat și-a scris singur reglementările.
Un specialist bun cunoscător al serviciilor secrete din România, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a explicat pentru PressHUB care sunt schimbările grave sau periculoase care ar urma să fie aduse actualului mod de funcționare a serviciilor de informații, dacă pachetul de legi ajuns la public ar trece ca atare de Parlament.
Citește și: TOT ce este greșit sau periculos la proiectul de lege privind funcționarea SRI
Care sunt interesele financiare ale României?
În articolul de față, specialistul analizează prevederile din proiectul legii privind activitățile de informații și contrainformații.
La articolul 4, litera a, punctul 3, proiectul de lege prevede: „Constituie amenințări la adresa securității naționale a României: acțiunile, inacțiunile sau stările de fapt cu consecințe la nivel național, regional sau global care afectează (…) interesele financiare, economice și energetice naționale sau comunitare strategice, stiințifice și de cercetare ale României.”
Întrebările specialistului: Care sunt interesele financiare ale României? Unde sunt prevăzute și prin ce se caracterizează? Ce sunt acelea interese comunitare strategice? Unde sunt definite și detaliate?
Care sunt criteriile după care un ofițer SRI sau al SIE apreciază asupra intereselor financiare ale întregii țări? Ce pregătire trebuie să aibă și unde este prevăzut acest lucru?
Precizarea specialistului: Dacă vorbim de interese financiare ale României, acestea sunt gestionate de către Ministerul de Finanțe, Banca Națională și Guvernul României, precum și de către instituții internaționale cu atribuții specifice, cum ar fi Banca Central Europeană de la Frankfurt ) .
Ce caută SRI sau SIE în povestea asta și mai ales cu ce expertiză în domeniu?
Citește și: „Cineva – și știm cine”: deriva președintelui Iohannis
Care sunt amenințările la educație?
La același articol, dar la punctul 4, proiectul prevede că sunt amenințări la adresa securității naționale a României: acțiunile, inacțiunile sau stările de fapt cu consecințe la nivel național, regional sau global care afectează „sistemul de administraţie publică, sănătate publică, educaţia naţională şi patrimoniul cultural naţional”.
Întrebarea specialistului: Cum stabilește SRI ce e bine și ce e rău pentru copii în școlile din România?
Punctul 5 se referă la „reziliența statului în raport cu riscurile şi amenințările de tip hibrid”.
Întrebarea specialistului: Ce înseamnă toată propoziția de mai sus? Ce e este reziliența, ce este o amenințare hibridă? Nu discutăm despre definițiile din dicționare sau de pe net, ci despre un text clar de lege. Unde în lege sau care act normativ definește reziliența statului român și cum poate fi aceasta afectată concret?
Nu este decât un articol în spatele căruia se pot ascunde și justifica orice fel de activități.
Cum apreciază un ofițer SRI dacă dezvoltarea e durabilă?
Tot la articolul 4, dar la litera i), proiectul privind activitatea de informații și contrainformații are încă o prevedere neclară. Astfel, potrivit documentului, sunt amenințări la adresa securității naționale a României „acţiuni, inacţiuni, stări de fapt care afectează interesele și obiectivele naționale de securitate prin utilizarea conjugată și coordonată de metode și mijloace convenționale și neconvenţionale de ordin, militar, economic, social, informaţional sau cibernetic”.
Întrebarea specialistului: Care sunt, potrivit unei clasificări legale, nu pe vorbe, nu pe ceea ce știm, mijloacele convenționale și neconvenționale? Proiectul nu ne lămurește.
În fine, la litera j), sunt menționate amenințări la adresa securității naționale a României „acţiuni, inacţiuni, stări de fapt care afectează interesele şi obiectivele de securitate referitoare la prevenirea și combaterea efectelor schimbărilor climatice, precum şi cele referitoare la dezvoltarea economico-socială durabilă”.
Întrebarea specialistului: Pe cei care au mașina non-euro sau Euro 1 îl bagă la siguranță națională? Sau care au centrale de apartament și nu și-au făcut revizia?
Ce este dezvoltarea economico-socială durabilă din perspectiva unui serviciu de informații? Care ofițer SRI sau SIE apreciază și cum anume că o localitate s-a dezvoltat durabil sau nedurabil ?
Iarăși un articol care poate servi drept justificare pentru orice activități ale SRI.
Articolul 5 are, la aliniatul 3, încă o prevedere controversată și neclară.
„Sursele de informații, metodele și mijloacele specifice folosite în activităţile de informaţii și contrainformaţii nu pot fi dezvăluite faţă de nimeni şi în nicio împrejurare.”
Întrebarea specialistului: Dacă sursa comite o infracțiune, cum mai poate fi ea identificată și pedepsită? Nu este decât un nou text care oferă impunitate lucrătorilor SRI sau colaboratorilor acestora?
Apare din nou impusă obligativitatea cetățenilor de a colabora cu SRI, SIE și orice serviciu secret
Articolele 7, alineatele 1 și 3, vorbesc din nou despre obligația românilor, dar și a instituțiilor și companiilor de a colabora cu serviciile de informații, la fel ca și în proiectul de lege pentru organizarea și funcționarea SRI.
Cu diferența că actualul proiect se referă la obligativitatea de a colabora cu orice structură de informații din România, nu numai cu SRI.
„Cetățenii români, ca expresie a fidelității lor față de țară, au îndatorirea morală de a contribui la apărarea securității naționale”, arată aliniatul 1. „În scopul apărării securității naționale, ministerele, toate celelalte instituții și autorități publice, organizațiile din sectoarele public sau privat au următoarele îndatoriri: să acorde sprijinul necesar autorităților/structurilor…”, menționează aliniatul 3.
Serviciul cere, tu te execuți
De asemenea, proiectul prevede că „structurile pot să solicite persoanelor fizice sau juridice în conditiile prezentei legi, date informatii și obiecte”.
Părerea specialistului: Aceeași poveste, serviciile de informații au dreptul sa ceară, persoana are obligația să dea.
Nu există nici o conditie „a prezentei legi” care să reglementeze această solicitare.
În baza articolul 15, este necesară obținerea autorizației de la judecător, dar, atenție, doar pentru interceptarea comunicațiilor, efectuarea de fotografii, filmări sau înregistrări audio, pătrunderea confidențială în incinte, obținerea datelor bancare.
Celelate obligații ale cetățenilor față de servicii se aplică la simpla solicitare a ofițerului de informații
Chiar și așa, mandatul pe siguranță națională ar urma să fie emis direct pe termen de 6 luni, cu posibilitatea de prelungire din 3 în 3 luni, până la 2 ani.
Comparativ, pentru infracțiunile din codul penal, indiferent cât sunt de grave, inclusiv omor, viol, tâlhărie, de exemplu, mandatul de supraveghere nu se poate emite decât pe maxim 30 de zile, prelungite la maximum 6 luni, iar în spații private perioada maximă este doar de 4 luni.
