O schimbare fundamentală are loc la nivel global chiar în acest moment. Descurajarea transportului cu mașini personale și tranziția spre transportul public e o mișcare de mari proporții, pe care încă nu o percepem la adevărată dimensiune.
Producătorii mondiali și-au redus capacitățile de producție de la 90 milioane de automobile pe an la 70 de milioane și aceste cote vor rămâne mult timp. E un acord.
Reducerea se produce în condițiile creșterii populației Pământului (suntem 8 miliarde în acest moment) și a creșterii nivelului de trai în multe regiuni de pe glob. Motivele invocate – criza de semiconductori, de containere sau de materii prime, sunt pretexte temporare pentru reducerea volumelor anuale, coroborată cu majorarea valorii adăugate pe unitate.
Preturile la mașini au crescut cu 30-40% în ultimii doi ani și nu vor mai reveni niciodată unde au fost.
Un SUV compact (cea mai cumpărată categorie din lume) costa acum 40.000-50.000 de euro și accesibilitatea s-a redus brusc. O mașină din clasă mică nu poate fi cumpărată cu mai puțin de 16.000-18.000 de euro, un SUV subcompact ajunge la 25.000-30.000 de euro, iar o compactă de oraș trece de 22.000 de euro.
O Fiesta putea fi achiziționată cu 12.000-13.000 de euro în urmă cu 2-3 ani, iar un SUV mai slab echipat putea fi cumpărat cu 20.000-22.000 de euro. În acest moment, o simplă Fabia sau un Kamiq trec de 20.000 de euro, ceea ce înseamnă mașini mai mici la preturi mult mai mari.
O berlină de lux ajunge la 65.000 de euro, iar un SUV premium atinge borna reper de 100.000 de euro. O Tesla S merge până la 137.000 de euro, iar cota aceasta e noua limita la care se aliniază celelalte mărci din segment.
Preturile mașinilor au devenit greu accesibile nu doar pentru nivelul veniturilor unui român, ci și pentru salariul unui european mediu.
40.000-50.000 de euro e foarte mult și pentru un neamț sau un francez, nu doar pentru români și bulgari. O rata de credit (leasing) de 700-800 de euro/lună e insuportabilă față de una de 300-400 de euro cu care eram obișnuiți. Acest lucru e valabil pentru toți europenii, nu doar pentru români.
Mașina personală va redeveni un obiect de lux, așa cum era pentru români în comunism sau pentru occidentali în urmă cu 60-70 de ani. Tendință se bazează pe studiile care arată supraaglomerarea insurmontabila a așezărilor urbane și creșterea periculoasa a poluării.
Populația Pământului crește cu 1 miliard la fiecare 15-20 de ani, în 2040 vom fi 9 miliarde de locuitori, apoi 10 miliarde etc., iar gazele evacuate și consumul de energie ating praguri ce nu mai pot fi tolerate.
Aerul din orașe e tot mai toxic. Remarc în Iași faptul că toți teii de pe marginea bulevardelor au avut frunzele ruginii țoață vara, pur și simplu nu se mai pot dezvolta sănătos și sunt copleșiți de gazele de eșapament și de poluarea care afectează solul din platbandă. În urma cu 30-40 de ani, teii din Iași erau mult mai verzi și aveau coroanele mult mai bogate.
Tranziția la mașinile electrice nu e o soluție dacă ne raportăm la 10 miliarde de locuitori, pentru că nu ai capacitatea de producție a energiei necesare, iar costurile și efectele de mediu ar fi la fel de mari.
Dacă 10 miliarde de mașini ar fi puse la încărcat în același timp, Pământul ar fi scurtcircuitat de suprasarcină.
Marii producători mondiali reduc numărul de unități, dar toți raportează marje de profit în creștere prin majorarea valorii adăugate. Aceasta va fi noua direcție.
Tranziția se va face prin creșterea masivă a investițiilor în transportul public, din partea tuturor guvernelor lumii, pentru reducerea consumului de energie pe număr de călători. Vom avea un transport public futurist și extins la un nivel nemaivăzut în multe țări ale lumii.
A doua componenta vor fi AV-urile (autonomous vehicles/vehicule autonome), care vor deveni o prezență comună în următorii 10-20 de ani. Investițiile în cercetarea soluțiilor de vehicule autonome sunt uriașe, iar cei mai avansați sunt din nou coreenii, japonezii, americanii, chinezii și britanicii.
Imaginați-vă 15.000 de autovehicule autonome (a 12 locuri fiecare) în loc de 150.000 de mașini. Mașini care se vor strecura pe orice străduță, în care vei urca din orice punct și din care vei putea coborî oriunde, din niste minibuze care vor forma flote uriașe, după modelul Uber sau Bolț.
Aceste AV-uri vor avea capacitatea de a transporta oriunde și la orice ora 130.000 de călători/ora, ceea ce e arhisuficient.
Dezvoltarea infrastructurii de transport public ar trebui să fie urgența conducătorilor. Lucrurile nu se mișcă deloc. Liderii sunt slabi, n-au viziune, nu sunt conectați la modernitate și n-au efectiv educația necesară.
Se risipesc bugete uriașe pe menținerea unei birocrații parazitare și pe proiecte minuscule, lipsite de sens și care nu sunt altceva decât fraude într-o serie nesfârșită. Leadershipul public este cel mai mare obstacol în dezvoltarea comunităților din România.
Dacă ne referim la Iași, acești conducători corupți și rudimentari sunt de fapt un inamic al interesului public și nicidecum un sprijin. Aceeași situație e la nivelul majorității orașelor din România. Votanții sunt neinformați și lipsiți de direcție, într-o crasă necunoaștere a propriilor interese, iar elitele profită și se mențin la Putere prin populism și manipulare.
Acest comentariu a apărut și în Reporter de Iași.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Textul ne arata o necesitate , un inceput ce poate fi benefic pentru umanitate .Modalitatile de a face asta sunt multiple . Cresterea pretului este una dintre ele si daca ar fi urmata si de oferirea unor sume de bani importante , pentru casarea automobilelor de orisicare fel oferite, la dorinta expresa a posesorului , lucrurile vor deveni si mai clare .
Pseudoecologia-noul comunism..