Bani europeni pentru refugiații ucraineni: „O poartă largă pentru abuzuri și fraude”

Guvernul a decontat în ultimele nouă luni aproape o jumătate de miliard de lei (peste 96 de milioane de euro) pentru cazarea și hrana refugiaților ucraineni rămași în România. Banii provin din fonduri europene. Din păcate, mecanismul încropit la Palatul Victoria în primele zile ale războiului declanșat de Rusia a fost deturnat ulterior de cetățeni români.

Spre deosebire de alte state, România a decis să nu ajute direct financiar refugiații, ci să deconteze banii cheltuiți de către persoane fizice sau juridice care susțin pe propria răspundere că îi ajută, urmând ca ulterior sumele să fie acoperite din fonduri primite de la Uniunea Europeană.

Astfel, în cadrul programului de stat, persoanele care găzduiesc cetățeni sosiți din zona de război din Ucraina primesc plăți lunare în numerar pentru:

• locuință – 50 de lei de persoană pe zi
• mese – 20 de lei de persoană pe zi

Atenție: banii nu ajung la ucraineni, ci la cetățeni români. Care comit și fraudele, căci până la minciuni sfruntate, acoperite de complicități locale și nepăsare instituțională, nu a fost decât un mic pas. Și a fost făcut, cum era ușor de anticipat.

Abuzurile au explodat, fiind relatate în presa locală din Suceava, Constanța sau Maramureș, dar și în județele din Oltenia. Un sucevean, de exemplu, a încasat 30.380 de lei după ce a susținut că a cazat 434 de refugiați într-o lună, într-o locuință de doar 67 de metri pătrați.

Exploatarea pe scară largă a suferinței unor semeni, majoritatea femei și copii alungați din casele lor de invadatorii ruși, a fost posibilă din cauza unui cuvânt scris la Palatul Victoria în textul legal pe baza căruia funcționează acest mecanism – „pot”, în loc de „trebuie”.

Mai exact, autoritățile locale „pot efectua verificări privind realitatea informațiilor din cererile depuse de persoanele fizice care găzduiesc” refugiați ucraineni, nu trebuie să verifice. Adică doar dacă vor, dacă au chef, dacă au interes să o facă.

Mecanismul este clar descris și pe site-ul special dedicat celebrului Program 50-20, unde se arată limpede că „serviciile sociale pot verifica situația chiriașilor pentru a confirma autenticitatea șederii”.

Așa că Guvernul s-a spălat pe mâini și a pasat responsabilitatea către autoritățile locale, care au interpretat și aplicat cadrul legal general cu bună sau cu rea-credință. La fel au făcut și românii care au cerut decontări pentru sprijinul acordat refugiaților ucraineni.

Citește și: Ne răzbunăm pe Austria? De ce este o idee proastă sabotarea firmelor din cauza Schengen

Soluția Guvernului: responsabilitate individuală

„Din conținutul ordonanței de urgență, dacă-mi aduc bine aminte, rezultă foarte clar că responsabilitatea a tot ceea ce înseamnă gestionarea acestui aspect revine autorităților locale, care au, de asemenea, responsabilitatea să verifice modul în care se efectuează aceste plăți (…)

Este păcat că în astfel de situații se folosește suferința unor oameni pentru beneficii care nu se cuvin. Încă o dată, este păcat”, declara în noiembrie premierul Nicolae Ciucă, întrebat de jurnaliști despre abuzurile semnalate de presă.

„Noi știm bine că au apărut situații în care unii au abuzat. Dar există măsuri individuale care se iau împotriva lor. Dacă cineva a abuzat și este descoperit, cum s-a și întâmplat în unele situații, atunci este caz de dosar penal. Justiția e cea care se pronunță”, a declarat și Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), una dintre instituțiile importante implicate în mecanism.

Dar ca să fie „descoperit” cel care a fraudat și ca justiția „să se pronunțe”, cineva (nu din breasla jurnaliștilor, ci din rândurile autorităților) trebuie să facă niște controale și verificări temeinice. Care sunt greu de făcut ținând cont că decontările se fac pentru luna anterioară, nu pentru o stare de fapt.

Încercând să luăm urma banilor, PRESShub a adresat mai multe solicitări instituțiilor direct implicate în mecanism, începând de la Guvern și IGSU, continuând cu Poliția de Frontieră și apoi cu câteva primării importante.

Unii ne-au răspuns, alții ne-au dat de înțeles că ne vor răspunde, alții nu au reacționat. Mai așteptăm, conform prevederilor Legii 544 privind privind liberul acces la informațiile de interes public.

Între timp, publicăm câteva dintre date oficiale pe care ni le-au transmis IGSU și trei dintre primăriile de sector ale Capitalei, răspunsuri care ne confirmă suspiciunile privind marea harababură cu bani publici și europeni.

SUSȚINE PRESShub. Donează sau redirecționează o parte din impozitul pe venit/profit

Topul județelor, faza pe decontări

Astfel, conform IGSU, sumele alocate până la data de 28 noiembrie inspectoratelor județene și ISU București-Ilfov în vederea efectuării plăților pentru decontarea cheltuielilor cu hrana și cazarea refugiaților veniți din Ucraina ”sunt în cuantum de 472.140.328 lei”.

Din această sumă totală:

• 408.769.341 de lei au fost alocați unor persoane fizice
• 63.370.987 de lei au fost alocați unor persoane juridice

Deși peste 86% din bani au fost decontați unor persoane fizice, IGSU ne-a spus că ”la nivelul instituției noastre nu se regăsesc informații referitoare la numărul persoanelor care au beneficiat de decontarea cheltuielilor” cu hrana și cazarea refugiaților.

S-a mers pe încredere, cum s-ar spune…

Un sfert din bani au fost decontați în București-Ilfov (108.625.391 lei), aproape un sfert din total s-au dus și în județul Constanța (90.558.391 lei), pe locul trei situându-se județul Maramureș (33.987.830 lei).

Sume mari au ajuns și în Brașov (31.228.212 lei), Suceava (28.932.410 lei) și Cluj (21.441.767 lei).

Interpretări în Capitală

Pe de altă parte, doar trei dintre primăriile de sector din Capitală au răspuns până acum solicitărilor PRESShub, iar aceste răspunsuri dovedesc și mai bine că fiecare administrație locală a interpretat legea cum a vrut.

Primăria Sectorului 5 ne-a transmis evoluția lunară a sumelor decontate, a numărului de beneficiari și a numărului total de refugiați pentru care s-au decontat banii. În octombrie, de exemplu, 195 de locuitori ai acestui sector au primit în total 1.513.500 de lei pentru 831 de refugiați.

„Conform legislației în vigoare, situația din teren nu necesită monitorizare/control. Până în prezent nu au fost sesizate abuzuri”, ni s-a mai explicat.

Primăria Sectorului 2 ne-a trimis o situație completă, detaliată, semn că lucrurile sunt ținute sub supraveghere. De exemplu, în luna octombrie 357 de locuitori ai acestui sector au primit ca decontare suma totală de 2.711.450 de lei, 1.351 de refugiați fiind ajutați cu bani pentru cazare, iar 1.339 de refugiați cu câte 20 de lei/zi pentru hrană.

Primăria Sectorului 2 spune că face verificări prin intermediul celor 4 servicii de asistență socială, iar ”până acum nu au fost constatate abuzuri. „Astfel, pentru fiecare solicitare privind decontarea cheltuielilor cu hrana și cazarea cetățenilor ucraineni, acestea efectuează anchete sociale (termenele și periodicitatea sunt stabilite conform procedurilor interne). Verificările din teren se realizează în temeiul art. 5 din HG336/2022”, se arată în răspunsul primit în urma solicitării noastre.

Primăria Sectorului 1 a ținut să sublinieze că aceste sume „nu provin de la bugetul local, sunt decontate de către IGSU, de la bugetul de stat”, precizând în plus doar că „la data de 29.11.2022 suma achitată și decontată de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru Sectorul 1 al Municipiului București în vederea acordării de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini este de 8.743.216 lei”.

Primăria Sectorului 1 nu ne-a putut oferi informații privind beneficiarii decontărilor sau numărului de refugiați asociat, explicându-ne că „informațiile solicitate presupun prelucrarea de date, iar legislația în vigoare nu are în vedere constituirea unor baze de date de genul celor solicitate”. În schimb, ni s-au dat asigurări că s-au efectuat verificări în teren și nu s-au constatat abuzuri.

Citește și: De ce unionismul este o carte periculoasă pentru România

Pe firul banilor, până la Bruxelles

Diferențele de aplicare a mecanismului sunt mari, evident. Cum s-a ajuns aici? Simplu. Cadrul legal lasă loc de interpretări.

S-a făcut asta premeditat, pentru a le permite șmecherilor să câștige cu ușurință sume uriașe neimpozabile? Dificil de răspuns. Dar sunt indicii serioase că aceștia s-au adaptat din mers, confirmând celebra teorie a ”ferestrelor sparte”.

„99% dintre ei își bagă banii în buzunar (…) S-a deschis o poartă largă pentru fel de fel de abuzuri și fel de fel de fraude”, ne-a declarat Vasile Vlașin, președintele ONG-ului „Părinți salvatori”, care a sărit din prima zi în ajutorul refugiaților și care între timp a descifrat lacunele legislative ce permit fraudele și ni le-a explicat pe îndelete.

Iar europarlamentarul Vlad Gheorghe, și el puternic implicat în gestionarea valurilor de refugiați ucraineni, a transmis prin intermediul nostru următorul mesaj public: „Nu scapă nimeni de dosarele penale. Că nu vin astăzi, că nu vin mâine… dar dacă cineva își imaginează că sunt banii altcuiva (sunt bani europeni și nu se uită nimeni), înseamnă că n-a auzit de Laura Codruța Kovesi. (…) Or să aibă o surpriză uriașă. Atât (dacă există) persoanele fizice care au făcut astfel de fapte, cât și politicieni și funcționari publici”.

Premierul Nicolae Ciucă anunța în luna august că Uniunea Europeană a decontat României o primă tranșă de 39 de milioane de euro.

Despre ce riscă România pentru că nu a pus la punct un mecanism coerent privind acordarea de sprijin financiar refugiaților ucraineni și care sunt portițele legislative pe care le găsesc deschise cei care doresc să fraudeze banii europeni, cu sau fără complicitatea unor funcționari publici, vă invităm să citiți în zilele următoare în PRESShub.

Urmăriți PressHUB și pe Google News