„Sputnik” și „Russia Today”, cele mai influente canale media ale Kremlinului și subsidiarele lor, au fost interzise duminică în Uniunea Europeană.
„Călcăm șarpele pe gât!”, a declarat înaltul oficial european Josep Borrell.
„Nu vor mai putea să răspândească minciunile lui Putin și să divizeze oamenii din UE”, a anunțat, la rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Anticipând deciziile Bruxellesului, sâmbătă, la Chișinău, Serviciul de Informații și Securitate a blocat tocmai patru site-uri de propagandă pro-rusească – sputnik.md, gagauznews.md, vkurse.md, ehomd.info.
În ordinele semnate de șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) moldovenesc se spune că toate aceste site-uri „promovează informații false despre războiul din Ucraina și incită la ură, război sau violență”, în condițiile stării de urgență, decretate de Parlamentul Republicii Moldova, ca urmare a invaziei ruse în Ucraina.
Primul în lista celor „damnați”, portalul media Sputnik, a anunțat la scurt timp că „deplânge acest gest ca pe un act de încălcare a libertății presei” și susține că este „prigonit de securitate”!
Expertul media de la Chișinău, Petru Macovei explică pericolele și contextul complicat în care funcționează presa din Republica Moldova.
PressHUB: Ce înseamnă adevărata cenzură și dacă sunt cele întâmplate o încălcare a libertății presei?
Petru Macovei: Aș începe cu faptul că, după cum putem vedea pe pagina de Facebook a acestei agenții rusești care se plânge că „este prigonită”, acest „Sputnik” a fost relansat, ba chiar – asemeni balaurului, hidrei din poveste – după ce i-a fost tăiat un cap, au ieșit altele trei! Căci, după ce i-a fost blocat domenul „.md”, Sputnik și-au lansat alte trei pagini pe platforma „.com”, chiar a doua zi.
În legătură cu pretinsele „încălcări ale libertății presei” și cenzura pe care ei o invocă, vreau să amintesc că Sputnik este pomenit într-un raport al Parlamentului European ca fiind sursă de propagandă a Federației Ruse. Toate rapoartele care s-au făcut, inclusiv la nivel național – în alegeri și în afara alegerilor – arată că este o sursă de propagandă.
Din punctul meu de vedere, blocarea acestui site, care, prin materialele pe care le publică, cultivă, propagă războiul și ura împotriva ucrainenilor, este perfect justificată și așa ar trebui să se întâmple cu mai multe surse mediatice. Nu are nicio legătură propagarea războiului cu jurnalismul. Libertatea de exprimare nu este un drept absolut – ea poate fi restricționată în anumite situații. Eu văd perfect justificată blocarea acestor patru site-uri până în acest moment, ținând cont de faptul că este vorba de starea de urgență.
Socialiștii (PSRM – a doua cea mai puternică forță politică din Republica Moldova) au lansat o notă de protest, spunând că măsura încalcă normele constituționale și „neutralitatea politică”…
Tot ei au băgat în nota lor și „unirea”… Deci, este o aglomerație, un melanj de prostii adunate într-o așa-zisă „declarație a PSRM”, doar ca să bifeze și ei că au protestat.
Repet, invocarea libertăți de exprimare și a libertății presei în acest caz nu are niciun sens, pentru că jurnalism nu înseamnă propagarea războiului. Propagarea războiului este o crimă penală, în multe țări, inclusiv în Moldova. Astfel încât eu sper foarte mult să existe și alte acțiuni de felul acesta din partea SIS.
În acest context, cât de eficiente vi se par măsurile luate de autoritățile moldovenești împotriva acestei „hidre propagandistice ale Kremlinului”, care, după cum ați remarcat și dvs., nu face decât să se multiplice și mai mult, cum s-a întâmplat în cazul canalelor Sputnik de la Chișinău?
În situația în care ai tăiat un cap și altele trei au răsărit, s-ar putea să aibă eficiență minimă. Totodată, este un semn că statul Republica Moldova nu doarme, că încearcă să-și protejeze spațiul său informațional, chiar dacă nu a făcut acest lucru mult timp până acum. Dar, în ce privește Sputnik, atenționez că nu este vorba numai de site-ul sputnik.md, dar și de așa-numitul post de radio – Radio Sputnik, care va fi blocat de asemenea.
Acest post de radio „nu există”, de fapt. Adică, nu este nicio licență eliberată de Consiliul Audiovizualului pentru acest post de radio. Cu toate acestea, ei înregistrează emisiuni, au jingle-urile lor de radio Sputnik.
Pe site-ul sputnik.md era și o listă a frecvențelor unde poate fi ascultat acest Radio Sputnik, care de facto își oferea producția, emisiunile lor, unor posturi mici de radio din Moldova. Este cazul Hit FM, de exemplu, care producea un volum minim de emisiuni, așa-zis „produs autohton”, fiind obligat prin lege să o facă. Postul nu avea însă capacitatea să producă mai mult decât atât, iar aici venea în ajutor „salvarea”, cu ghilimele de rigoare, Sputnik-ul, acest post de radio autoproclamat, ilegal, care urmează să fie închis de pe data de 7 martie.
Așadar, chiar dacă eficiența deciziei SIS nu este una de sută la sută, dar este important să aibă loc asemenea acțiuni de blocare a acestor așa-zise „resurse mediatice”. Pentru că nu sunt „mediatice” de fapt, fiind niște canale care promovează războiul și discursul de ură. În perioada stării de urgență lucrul acesta este justificat.
Sigur, trebuie să fim atenți să nu admitem acțiuni de adevărată cenzură în cazul celor care critică puterea, de exemplu. Însă în acest caz, vorbim despre cei care promovează războiul. Este o mare diferență. Una este să impui cenzură în țara ta, împotriva opiniilor de alternativă referitor la situația politică internă și externă – iar în Rusia este cenzură de multă vreme împotriva instituțiilor media independente, alternative puterii – și cu totul alta este să cenzurezi în limitele legii mijloacele de informare care promovează războiul și ura. Cenzură este atunci când sunt limitate vocile de alternativă, nu vocile care propagă războiul.
Pentru consumatorul de produse ale televiziunilor rusești acest război nu există!
Dar ce se întâmplă în cazul posturilor TV rusești sau pro-rusești care sunt consumate activ în Republica Moldova?
În ultimele trei zile, de când s-a început războiul în Ucraina, companiile moldovenești care retransmit posturi rusești – cum ar fi NTV, RTR și altele – au renunțat să mai transmită buletinele de știri din Federația Rusă. Într-un fel, intuiesc de ce, pentru că aceste companii moldovenești care retransmit produs rusesc se așteaptă la sancțiuni din partea autorităților.
Una peste alta, eu cred că Consiliul Audiovizualului trebuie să monitorizeze activ și să interzică retransmiterea posturilor rusești în Republica Moldova. Chiar dacă nu mai sunt retransmise știrile. Căci toate aceste canale retransmit alt tip de produse care conțin diverse elemente de propagandă, inclusiv filmele care glorifică armata rusă, armata sovietică sau alte produse prin care se încearcă a se inocula elemente propagandistice în contextul războiului cu Ucraina…
Armata „eliberatoare”, așa o promovează ei…
Exact. În plus, să nu uităm că pentru consumatorul de produse ale televiziunilor rusești acest război nu există! Propaganda rusă nu recunoaște existența unui război ca atare, ei anunță doar că ar exista „anumite operațiuni militare” în regiunile Lugansk și Donețk, fără să-i spună cetățeanului de rând din Rusia că este vorba, de fapt, de lupte – la Kiev și în alte regiuni ale Ucrainei.
Este o mare manipulare și propagandă, iar companiile moldovenești ar trebui să renunțe să fie complice la asta. Cred că Consiliul Audiovizualului trebuie să preia practica țărilor baltice și să interzică retransmiterea în Republica Moldova a acelor companii de televiziune ale căror proprietari sunt în lista de sancțiuni ale UE.
Și aici, sigur, primul care ar urma să fie interzis – Pervîi Kanal (canal rusesc cu cea mai mare acoperire națională, controlat în proporție de 75% de guvernul Rusiei), pentru că este în lista de sancțiuni. Evident, socialiștilor nu le surâde deloc această perspectivă, dar Consiliul Audiovizualului ar trebui să fie mult mai pro-activ.
Tocmai. Mulți se așteptau din partea Consiliului Audiovizualului (CA) să ia o decizie de suspendare a activității acestor posturi în condițiile decretării Stării de Urgență. Președinta Maia Sandu a solicitat instituțiilor statului să monitorizeze „sursele de știri false, instigare la ură și propagandă și să ia măsuri conform prevederilor legale”. Cum se explică această ezitare a CA?
Explicația lor oficială a Consiliului Audiovizualului este că „nu ar avea competențe legale” care ar fi trebuit să li se ofere prin decizia Comisiei Naționale pentru Situații Excepționale. Dar, scuzați, de la decretarea Stării de Urgență au trecut deja câteva zile bune. Dacă este într-adevăr necesară o asemenea decizie, ea ar trebui luată cât mai repede!
În contextul Stării de Urgență pot fi făcute derogări, inclusiv de la Codul Serviciilor Media Audiovizuale – care, cu siguranță, este o lege relativ bună, liberală și nu prea permite să retragi cu ușurință licența de emisie a unei televiziuni. Dar o poți face prin derogare, doar pentru perioada Stării de Urgență, care durează 60 de zile în Republica Moldova. Așadar, cred că CCA ar trebui să interzică retransmiterea posturilor rusești pro-Kremlin cel puțin pe durata Stării de Urgență.
Dacă privim lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, legislația audiovizuală din Moldova este una bună, dar nu și suficientă, căci vorbim despre o țară cu o democrație fragilă și cu puternice influențe rusești. Aici, nu ar trebui să nu existe, de exemplu, licențe de emisie pentru perioade prea îndelungate – nouă ani, cum se întâmplă acum.
Actualmente, atunci când cineva vine cu propunerea să retransmită un post de televiziune din Rusia, nimeni nu se obosește să monitorizeze mai întâi despre ce post este vorba, ce politică editorială are această televiziune și de ce trebuie să intoxicăm spațiul informațional cu produsele unui asemenea post TV.
Citește și: Elveția iese din neutralitate. E dispusă să înghețe activele rusești din bănci
Îmi amintesc, de exemplu, cum a fost acordată licența de emisie – iar în realitate, licența de retransmitere a postului rusesc NTV Moldova. Am fost și eu la acea ședință și i-am întrebat pe cei prezenți în sală: care e cauza pentru care acordăm licență unui post de propagandă? În replică, proprietarii NTV Moldova și-au bătut joc de facto de inteligența membrilor CCA, afirmând sus și tare că nu e vorba de nicio propagandă și că ceea ce vor oferi publicului moldovenesc va fi „un produs european”.
„Russia state-controlled media” – este eticheta cu care a început Instagram, de exemplu, să marcheze conturile publicațiilor rusești controlate de stat. Ar fi asta o soluție în acest război mediatic?
Nu cred că va avea vreun rezultat. Ar fi niște semi-măsuri din punctul meu de vedere. Ar fi valabile, probabil, pentru o societate cu gândire critică. De exemplu, atunci când eu, ca spectator, văzând o astfel de etichetă, reacționez instantaneu, filtrez informația și pun la îndoială tot ce văd și aud. Spectatorii din Federația Rusă sunt însă atât de zombați de propaganda rusă, încât orice încercări timide, de acest gen – de a-i atenționa asupra faptului că ar putea fi vorba de propagandă – nu își mai au efectul.
Este exact aceeași situație ca și în cazul sancțiunilor. Și de această dată, cred eu, ar trebui să existe reacții mult mai dure – reacții pe potriva agresiunii. Căci, iată, am ajuns să trăim într-o realitate în care mor oameni! Sancțiunile sunt necesare, dar ele nu mai sunt suficiente. Războiul trebuie oprit și cu asta basta!
Dezinformarea și încercarea de a diviza societatea, principala țintă a Kremlinului
Cât de mult se lasă influențați moldovenii de mesajele Moscovei și cât de mare este influența presei ruse asupra cetățenilor Republica Moldova, dar și a României, căci Sputnik, iată, este urmărit cu succes și pe celălalt mal al Prutului?
Dacă vorbim de publicul din Republica Moldova, o bună parte a populației de aici este ostateca acestor narative ale Kremlinului, acestei politici de propagandă. Este adevărat, Slavă Domnului! avem acces la surse media de alternativă, care ne prezintă adevărata situație din Ucraina, nu ceea ce privește cetățeanul din „российская глубинка”, hinterland-ul rusesc. Cetățeanul Republicii Moldova (orice limbă n-ar vorbi el) are la ora actuală acces la diverse surse informație și eu sper foarte mult că acest război va avea ca efect inclusiv și diminuarea numărului celor care sunt adepți – sau victime – ai propagandei ruse. Dar avem și destui politicieni, cum ar fi aceiași socialiști despre am amintit.
Zilele trecute chiar am fost prins într-o polemică, pe una din rețelele de socializare, cu Victor Stepaniuc, care, în discursul său „înflăcărat” și fals-patriotic, încerca să distragă atenția de la războiul din Ucraina (un război concret, cu victime umane, care are loc sub ochii noștri), afirmând că – vezi, Doamne! – ar trebui orientată atenția către nu știu ce pericole fantasmagorice, cum ar fi un presupus război care „ar putea izbucni” dacă Republica Moldova s-ar uni cu România! Evident, este o încercare manipulatoare de a distrage atenția de la probleme reale, cu scopul de a justifica acțiunile Rusiei.
Mai mult. Uitați-vă ce scrie Igor Dodon! Idiotul ăsta justifică agresiunea Rusiei! El spune că trebuie să avem dialog, să fim pașnici, bla-bla-bla, ca să nu ajungem în situația când războiul este inevitabil! Adică, în capul lui inflamat, războiul acesta, agresiunea aceasta este „inevitabilă”, Rusia a fost „adusă în această situație”. Este același mesaj pe care l-a transmis dictatorul din Coreea de Nord azi dimineață. Deci, vorbim despre niște agenți de influență rusească în Republica Moldova, ei își fac munca, și nu vor ceda cu una cu două.
În acest context, care ar fi principalele mesaje pe care încearcă să le inoculeze Kremlinul în spațiul nostru?
Principala sarcină a propagandiștilor este să le spună oamenilor că Rusia nu are nicio vină! Că „a fost impusă”, „a fost obligată” să intre în Ucraina. Pentru că NATO se extinde, pentru că „NATO nu respectă” nu știu care angajamente inexistente, „maica Rusie” fiind impusă să intre în Ucraina. Și al doilea mesaj este că Rusia, de fapt, luptă nu doar cu Ucraina, Rusia luptă și cu NATO și cu tot Occidentul, fiindcă Rusia este „singura apărătoare” a unor valori inventate și imposibil de înțeles.
Cum au observat mai mulți, din narativele presei ruse de propagandă lipsește practic cuvântul „război” sau „invazie”…
Exact, ei nici morți nu au!… În cazul ucrainenilor, percepția războiului este mult diferită în comparație cu cea a rușilor. Ucrainenii își apără patria. Cu totul altă percepție a acestui război au cei de la Kremlin, care sunt invadatori, cotropitori, în situația aceasta. Ei ar fi prezentat cu totul altfel situația pe plan propagandistic intern – și nu cum se întâmplă acum când nici războiul nu-i război, nici morții nu-s morți – dacă, în realitate, rușilor nu le-ar fi fost rușine pentru această invazie. Dar se pare că le este rușine pentru ceea ce fac acum, iar Kremlinul încearcă să ascundă de proprii cetățeni ceea ce fac în realitate rușii în Ucraina.
Care ar fi principalele pericole ale dezinformării în acest spațiu?
Noi, moldovenii ar trebui să înțelegem că situația este mult mai complicată pentru țara noastră decât ar părea la prima vedere. Războiul în Ucraina nu este doar războiul rușilor și doar împotriva Ucrainei. Este război împotriva Europei în ansamblu, împotriva umanității dacă vreți, pentru că el sigur nu se va încheia acolo. Și toate aceste presupuse scenarii – să facă o joncțiune între regiunile separatiste, Crimeea și Odesa, și Transnistria – sunt absolut reale.
Trebuie să înțelegem că o parte din miza pe care o fac rușii în ce ne privește pe noi și regiunea în ansamblu este propaganda, dezinformarea și încercarea de a diviza societatea, inoculând tot felul de pseudo-pericole sau pseudo-idei referitoare la ce reprezintă Rusia, ce își dorește Rusia și ce scopuri urmărește.
Propaganda este foarte periculoasă, devine pe zi ce trece tot mai periculoasă pentru Republica Moldova, dacă e să ne referim strict la noi, și atunci este absolut important ca serviciile speciale, alte structuri ale statului să adopte o strategie eficientă de protecție a spațiului informațional și să o pună în aplicare.
Să ne imaginăm pentru câteva secunde ce ar fi fost dacă, în situația acestui război cu Ucraina, președintele Moldovei era Igor Dodon. Nu ar mai fi existat nici ajutor pentru refugiați, am fi avut o situație cu totul diferită, o retorică total diferită. Putin ar fi avut aici, la Chișinău, un aliat de mare încredere.
Iată de ce trebuie să ținem cont și de faptul că suntem o țară mică, cu influență destul de mică, dar că, în același timp, noi putem totuși întreprinde câte ceva pentru a ne proteja propriii cetățeni, în primul rând, și pentru a transmite un semnal întregii lumi că Moldova este o țară care luptă cu propaganda și încearcă să țină piept acestei agresiuni rusești.
CV
- Petru Macovei este de 16 ani director executiv al Asociației Presei Independente – una din cele mai importante organizații mass-media din Republica Moldova, apreciată pentru campaniile sale media în diferite domenii de interes public, acțiunile de advocacy pentru dezvoltarea mass-media, de apărare a libertății de exprimare și accesului la informație.
- Fost secretar al Consiliului de Presă din Republica Moldova – membru al Reţelei organizațiilor de autoreglementare media din ţările membre ale Parteneriatul Estic şi Federaţia Rusă şi al Alianţei Europene a Consiliilor de Presă Independente (AIPCE).
- Fost editor-șef al săptămânalului independent „Ora Locală” și editor radio la Compania de Stat „Teleradio-Moldova”.
- Absolvent al Facultății de Limbă și Literatură Română, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău.
Proiectul abordează răspândirea populismului și radicalizarea cetățenilor slab informați, precum și influența analfabetismului mass-media asupra înțelegerii politicii și a interesului cetățenilor în probleme din sfera politicului. Activitatea editorială se concentrează cu precădere pe Republica Moldova, dată fiind poziția ei la confluența debitelor informaționale venind dinspre Est și Vest.
Proiectul face uz de un hub jurnalistic, capabil să ofere reacții rapide în încercarea de a demitiza procesul de dezinformare prin verificarea informațiilor vehiculate cu ajutorul următorilor parteneri: PressHub, Report.md la nivel local și regional, HotNews la nivel național și Euractiv pentru atingerea audienței la nivel european.
