Ce înseamnă „orașul de 15 minute”. Nu, nu este o închisoare

Un concept de organizare urbană, menit să reducă emisiile poluante prin eliminarea deplasărilor zilnice pe distanțe lungi, a fost transformat într-o teorie a conspirației conform căreia orașele vor deveni un fel de închisori în aer liber, în care oamenilor li se va interzice să călătorească unde vor.

Evident, un asemenea risc sau plan nu există, totul fiind o exploatare cu rea intenție a unei idei care și-a propus doar să diminueze contribuția activităților umane la încălzirea planetei.

„Orașul de 15 minute” presupune ca drumurile noastre zilnice, precum mersul la cumpărături, la școală sau la serviciu, să fie unele scurte, în așa fel încât să nu fie nevoie să mai folosim autoturismele proprii și nici măcar mijloacele de transport în comun. Pentru a obține acest lucru, conceptul propune organizarea orașelor în așa fel încât oamenii să aibi totul cât mai aproape de casă.

Orașul de 15 minute, văzut ca formă de control

Pe scurt, ideea „orașului de 15 minute” este așa: reducerea deplasărilor zilnice la un sfert de oră pe jos, cu bicicleta sau cu transportul public, cu scopul de a-i ajuta pe cetățeni să își satisfacă mai repede nevoile de bază.

„Trebuie să facem orașe pentru mersul pe jos, pentru a avea mai multe servicii medicale, activități educaționale, pentru nevoile sarcinilor noastre zilnice, pentru a face orașele locuibile”, a explicat Carlos Moreno, profesor la Universitatea Sorbona din Paris, căruia i se atribuie crearea acestui concept.

Dar această idee clară este văzută de cei care cred că există un guvern mondial, ce supraveghează continuu cetățenii, doar ca o nouă cale prin care „oculta” vrea să limiteze mișcările oamenilor, pentru a-i controla mai bine.

„FMC-urile (orașele de 15 minute) i-ar putea ajuta pe cetățeni să ajungă mai repede de la punctul A la punctul B, dar, totodată, aceste orașe le vor permite mai ușor celor de la putere să ne spioneze, să ne colecteze datele, iar Big Brother [Fratele cel Mare] va deveni Bigger Brother [Fratele și mai Mare]”, scrie site-ul Active News, cunoscut pentru promovarea mai multor teorii similare.

Forumul Economic Mondial, condus de Klaus Swab, este organizația acuzată cel mai des de către conspiraționiști că ar fi în spatele unor astfel de acțiuni.

Astfel, potrivit propagandei, organizațiasusține ideea „de a nu deține nimic, de a nu avea viață privată”.

Un alt portal afirmă că aceste concepte care au ca scop reducerea utilizării autovehiculelor sunt metode prin care se vrea întoarcerea în Evul Mediu.

„În acest fel încurajînd locatarii să rămînă mai tot timpul aproape de casă, precum şerbii sau iobagii din Evul Mediu”, scriu un alt site conspiraționist, Saccsiv.

Apogeul acestor teorii vorbește despre faptul că prin acest concept se vrea un „lockdown climatic”, prin care mașinile ar urma să fie complet interzise.

Când ideea orașului de 15 minute a fost testată anul trecut în Oxford, a stârnit un val de critici și îngrijorări care s-au transformat într-un protest în toată regula la care au luat parte 2.000 de oameni.

Cei care erau împotriva aceste idei purtau pancarte care insinuau că orașele ar deveni „ghetouri” create de Forumul Economic Mondial ca o formă de „control tiranic”, scrie Libertatea.

Citește și: 3 imagini false, create de Inteligența Artificială: Trump în cătușe, Papa cu haine de lux și Putin în genunchi

Care este realitatea despre orașul de 15 minute

Până acum, mai multe orașe din întreaga lume au luat în calcul sau, în unele cazuri, au implementat acest concept sau altele foarte asemănătoare. Printre acestea se numără Paris, Barcelona și Shanghai.

Dar conceptul devine din ce în ce mai mult un nucleu al dezinformării la scară globală.

Afirmația potrivit căreia populația ar fi închisă în propriile cartiere ca să nu mai facă naveta până la muncă nu este una adevărată.

În realitate, conceptul de 15 minute este mai puțin despre proiectarea planurilor pentru fiecare cartier și mai mult pentru a organiza în așa fel cartierele încât nevoile de bază să poată fi rezolvate la distanță de maxim 15 minute, a declarat autorul și avocatul mobilității urbane Chris Bruntlett pentru Deutsche Welle.

Orașul olandez Utrecht a implementat deja conceptul de 15 minute. Cercetările bazate pe date colectate din 2019 până în 2021 au arătat că aproape 100% din populația din Utrecht poate ajunge în locuri unde își pot satisface nevoile de bază – cum ar fi hrana, îngrijirea sănătății, educația și sportul – în 15 minute cu bicicleta.

În plus, urbanistul Carlos Moreno a explicat pentru DW că „este un concept umanist pentru lupta împotriva segregărilor actuale, pentru a lupta împotriva certificărilor”.

Ai sau nu nevoie permis să părăsești zona în care trăiești?

„Rezidenții vor avea nevoie de un permis pentru a-și părăsi cartierul din 2024 ” este o afirmație făcută într-un videoclip viral de pe Tik Tok despre Oxfordshire, însă și acest lucru este o altă minciună.

În primul rând, utilizatorii au amestecat două concepte: noul plan de filtrare a traficului pentru orașul Oxford și planul orașului de 15 minute din Oxford.

În ceea ce privește planul de filtrare a traficului, acesta a fost adoptat în noiembrie 2022 de Consiliul Județean Oxfordshire, în vederea instalării filtrelor de trafic pe șase drumuri din orașul Oxford.

Planul este menit să reducă traficul prin restricționarea folosirii mașinilor private în aceste zone în timpul orelor de vârf. Mersul pe jos, mersul cu bicicleta, utilizarea autobuzului, taxiurile și alte mijloace de transport sunt scutite.

Rezidenții pot solicita un permis de a conduce prin filtre până la 100 de zile pe an. Cu toate acestea, autoritățile au precizat că oamenii vor putea în continuare să ajungă în orice parte a orașului cu mașina în orice moment, dar ar putea fi nevoiți să utilizeze rute alternative, potrivit DW.

Citește și: UE nu interzice hârtia igienică. O glumă de 1 aprilie, transformată în propagandă anti-europeană

Schema va fi monitorizată de camere, dar nu vor exista puncte fizice de control. Acest lucru nu are legătură cu planul orașului de 15 minute pentru Oxford.

Din cauza dezinformării cu privire la planurile orașului de 15 minute pentru Oxford, autoritățile au primit numeroase mesaje de la rezidenți îngrijorați. Prin urmare, autoritățile locale au publicat un comunicat în care răspunde celor mai frecvente zvonuri și întrebări pe această temă.

Regimul din China, confundat cu conceptul

O altă informație menită să stârnească panică este cea în care un utilizator de pe Tik Tok spune că în „orașele de 15 minute din China — fiecare cartier este separat de un gard, cu o poartă de intrare păzită. Dacă doriți să intrați sau să ieșiți din zona dvs., aveți nevoie de permisiune”.

Videoclipul sugerează – așa cum fac alte postări de pe rețelele sociale – că ideea de oraș de 15 minute a fost deja implementată într-un mod strict în orașele din China .

Videoclipul își propune să arate că zonele din China sunt separate prin garduri, iar cetățenii le pot părăsi doar după ce trec printr-un proces de recunoaștere facială.

În realitate, afirmațiile de față amestecau trei lucruri: restricțiile COVID , supravegherea guvernului chinez și conceptul de 15 minute, conform DW.

Shitao Li, de la departamentul chinez al DW, spune că sistemele de recunoaștere facială, comunitățile închise și supravegherea în masă sunt comune în China. Dar acestea nu au neapărat de-a face cu conceptul de 15 minute. „Sunt multe lucruri pe care le poți critica despre statul chinez, dar orașul de 15 minute nu pare să fie încă unul dintre ele”.

Primarul Parisului susține ideea orașului de 15 minute

Primarul Parisului, Anne Hidalgo, a fost printre primii care au valorificat ideea în 2020, punând-o în centrul unei campanii de succes care a implicat și excluderea mașinilor din oraș în favoarea spațiilor verzi și pistelor pentru biciclete, scrie Politico.

Ideea ei de a transforma capitala Franței într-un „oraș de proximitate” în care copiii merg la școală pe jos, iar rezidenții știu când a scos brutarul pâinea din cuptor a venit într-un moment în care blocajele cauzate de COVID-19 însemnau că oamenii își petrec brusc mult mai mult timp în casa lor. Entuziasmul pentru idee a stârnit campanii similare în Dublin , Barcelona , Milano și Lisabona.

Scopul este de a „reechilibra” orașele care au fost concepute inițial pentru a crește productivitatea, mai degrabă decât bunăstarea, conform lui Carlos Moreno, profesorul franco-columbian care stă la baza conceptului de oraș de 15 minute.

Aproximativ 1,3 milioane de parizieni fac naveta prin oraș de la Est – unde se află multe cartiere ale clasei muncitoare – la Vest și înapoi în fiecare zi. Moreno marchează că acesta este un „mod de viață nebun”, ceea ce înseamnă că navetiștii cu greu petrec timp în zonele în care locuiesc. Mulți nu își cunosc vecinii, nu își cumpără din magazinele locale și nici nu merg în parcurile din cartier, relatează Politico.

Pandemia a fost „o trezire” în acest sens, a spus Moreno. „Oamenii și-au revenit la dorința de a trăi mai calm, mai social și cu un control mai mare asupra timpului lor.”

Citește și: O informație adevărată, folosită pentru o știre falsă. Când sunt amendați cei care își acoperă fața cu o mască

Conceptul implementat și în Roma

Roberto Gualtieri a preluat conceptul în candidatura sa de succes de a fi ales primar al Romei anul trecut, susținând „orașul de 15 minute” ca o modalitate de a face capitala „mai simplă și mai apropiată ” pentru cei 4,3 milioane de locuitori ai săi.

Andrea Catarci, consilierul orașului responsabil cu găsirea modalităților de a implementa idealurile orașului de 15 minute din Roma, a avertizat că va dura mult timp pentru a ne da seama cum să aducem tot ce este mai bun din viața hiper-locală.

Soluțiile care au funcționat în Testaccio (cartier din capitala Italiei) și în alte părți ale Romei nu vor funcționa neapărat în altă parte, a spus Catarci, potrivit Politico.

Ideea, a continuat Catarci, „nu este de a izola rezidenții în propriile lor comunități”.

Orașul de 15 minute nu are legătură cu pandemia

Deși multă lumea asociază conceptul de „oraș de 15 minute” cu pandemia, activitatea lui Moreno nu s-a concentrat pe acest subiect, deși ideea sa a devenit mai populară după începerea crizei COVID.

Moreno, care a crescut în Columbia, a început să lucreze ca cercetător într-un laborator de informatică și robotică din Paris în 1983. Prin 2010, el a început să se gândească la modul în care tehnologia ar putea contribui la construirea orașelor durabile. În cele din urmă, și-a sintetizat ideile despre „orașele inteligente” și „orașe vii” în propunerea sa din 2016 pentru orașul de 15 minute.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!