Primăria comunei Biharia, județul Bihor, a obţinut o finanţare de un milion de euro din fonduri europene pentru punerea în valoare a Cetăţii Biharia, proiect prin care va fi evocată şi figura istorică a regelui sfânt Ladislau, în scopul promovării turistice a comunei, a declarat primarul Szilagyi Zoltan.
„Vrem să reconstruim cetatea cum a fost în anii 800. Am primit o finanţare de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) de un milion de euro, prin care vrem să reconstruim cetatea aşa cum a fost atunci, cu case din lemn, cu un centru de călărie, un teatru în aer liber, cu un spaţiu dedicat studenţilor de la arheologie, pentru eventuale viitoare săpături. Noi dorim să ridicăm astfel comuna pe partea de turism”, a declarat vineri, pentru Agerpres, primarul comunei Biharia, Szilagyi Zoltan.
Potrivit acestuia, prin proiect se intenţionează şi punerea în evidenţă a unei presupuse catedrale catolice de pe vremea regelui maghiar Ladislau, sanctificat, care a fost şi duce al Bihariei, anterior urcării pe tronul regatului ungar în secolul XI, el fiind considerat şi întemeietorul Cetăţii Oradea.
„Catedrala catolicilor a fost construită în cetatea din Biharia şi de acolo s-a mutat în Oradea. Deci biserica şi catedrala parohiei erau în cetate şi vrem ca fundaţia bisericii să o săpăm şi să o punem în evidenţă sub pardoseală de sticlă, aşa cum este în Cetatea Oradea”, a precizat edilul.
Primăria a lansat licitaţia pentru proiectare şi execuţie, urmând ca proiectul să aibă o durată de 24 de luni.
Cetatea Biharia reprezintă unul din cele mai importante situri arheologice din ţară, potrivit arheologului lector universitar dr Florin Sfrengeu, discipolul principal al profesorului Sever Dumitraşcu, un istoric de renume, specializat în arheologie, fost director al Muzeului Ţării Crişurilor, care a efectuat zeci de ani, de prin 1960, numeroase cercetări arheologice în această cetate. Printre cele 21 de cărţi ale sale, istoricul Sever Dumitraşcu a realizat o lucrare de referinţă privind acest subiect, „Monografia arheologică Biharia”, în care sunt trecute toate cele 26 de niveluri arheologice descoperite în zona Biharia, istoricul cercetărilor, ce anume s-a descoperit, care sunt încadrările culturale.
„Biharia nu înseamnă numai cetatea, ci şi zonele din jurul cetăţii Biharia, unde avem o locuire din preistorie, de peste 7.500 de ani, din perioada neolitică. Profesorul Sever Dumitraşcu, ulterior şi eu, am pus în evidenţă mai multe niveluri de locuire arheologică, vreo 26, toate epocile istorice şi toate subetapele din epocile istorice. Ultimele descoperiri s-au făcut anul trecut, odată cu construirea noului drum expres spre autostradă, unde am găsit acel tezaur din aur”, a declarat vineri, pentru Agerpres, istoricul Florin Sfrengeu.
„În jurul cetăţii sunt mărturii din neolitic, eneolitic, epoca bronzului, epoca fierului, epoca dacică, perioada migraţiilor, epoca veche românească numită perioada lui Menumorut, epoca cuceririi maghiare şi până prin secolul XIII. Deci istoria e destul de lungă” (istoricul Florin Sfrengeu)
Autor el însuşi al unor studii şi volume de specialitate, arheologul Florin Sfrengeu a dedicat şi două capitole din teza sa de doctorat săpăturilor din cetatea Biharia, aferente secolelor VIII-XII.
„Eu nu ştiu dacă a fost pe acolo vreodată Ladislau, dar probabil că ei îl asociază cu perioada în care regatul maghiar a cucerit partea de vest şi a întemeiat comitatul Bihor, care a fost pomenit la 1.111. Ca document, eu nu cunosc să aibă Ladislau vreo legătură directă cu Biharia. Dar nu exclud lucrul acesta. Sunt amintite în cronici diferite chestiuni, că ar fi fost acolo o episcopie, la început ortodoxă, apoi catolică, există o dispută istoriografică, dar nu vreau să intru în amănunte, pentru că datele nu sunt foarte concrete. Au mai scris şi alţii, precum Liviu Borcea, dacă episcopia de la Biharia ar fi fost ortodoxă sau catolică, pentru că lucrurile nu erau clare, vorbind de secolele XI-XII”, a afirmat Florin Sfrengeu.
Şi reputatul profesor universitar Mihai Drecin, conducător ştiinţific a zeci de doctoranzi (la cei aproape 80 de ani, cu peste 40 de ani la catedră), a declarat că, într-adevăr, Cetatea Biharia este un centru de locuire foarte vechi, o zonă în care a fost atestat Menumorut, unul din conducătorii românilor din zonă în perioada de la sfârşitului secolului IX, menţionat de cronica maghiară a lui Anonymous.
„Din păcate, nici statul nostru nu s-a prea interesat de scoaterea în evidenţă a acestor formaţiuni statale timpurii româneşti, care au fost voevodatele lui Menumorut, Glad şi Gelu, care urmau să se unească, la un moment dat, dacă procesul politic nu ar fi fost tulburat de atacurile şi ocupaţia maghiarilor”, afirmă Mihai Drecin.
Totodată, istoricul Mihai Drecin mai apreciază că nu ar trebui să se pună accent doar pe figura regelui sfânt Ladislau în proiectul câştigat de Primăria Biharia, deşi aşa s-ar promova turismul istoric maghiar, şi ar fi firesc să se acorde o atenţie importantă şi lui Menumorut, care a avut centrul de putere în Biharia cu două secole înainte de Ladislau.
Conform istoriografiei maghiare, Ladislau I a devenit rege al Ungariei în anul 1077, însă anterior a fost duce al Bihariei, un ducat maghiar care în acea perioadă cuprindea zone din judeţele actuale Bihor, Satu Mare şi Arad. Este considerat întemeietorul Cetăţii Oradea şi a episcopiei catolice din oraş, iar după moartea sa în 1095 rămăşiţele sale ar fi fost aduse pentru a fi îngropate în catedrala din Oradea. A fost sanctificat în 1192 pentru contribuţia sa la întărirea creştinismului în regatul Ungariei, el emiţând un cod de legi care sancţionau păgânismul şi şamanismul. A fost ctitor a mai multor mănăstiri şi învingător în luptele cu cumanii şi pecenegii, precum şi cuceritor al Croaţiei.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(Sursa foto: Ebihoreanul.ro)
