Chiar și un război nuclear „limitat” ar înfometa milioane de oameni

Data:

Chiar și un război nuclear relativ de mică întindere ar crea o criză alimentară la nivel mondial, care ar dura cel puțin un deceniu, timp în care sute de milioane ar muri de foame, conform unui studiu publicat în revista Nature Food.

Într-un război nuclear, bombele aruncate asupra orașelor și zonelor industriale ar declanșa furtuni de foc, injectând cantități mari de funingine în atmosfera superioară. Această funingine s-ar răspândi la nivel global și ar răci rapid planeta, arată studiul.

Chiar dacă războiul ar dura câteva zile sau săptămâni, impactul asupra climei Pământului ar putea persista mai mult de zece ani. Cercetătorii au folosit modele avansate pentru climă și producția de alimente pentru a explora ce ar însemna acest lucru pentru aprovizionarea cu alimente a lumii, notează The Conversation.

Scenarii catastrofale

Studiul publicat în Nature Food a folosit simulări ale climei globale cuplate cu modele de culturi majore, pescuit și creșterea animalelor. Aceste simulări permit evaluarea impactului războiului nuclear asupra aprovizionării globale cu alimente timp de 15 ani după conflict.

„Am simulat șase scenarii de război diferite, deoarece cantitatea de funingine injectată în atmosfera superioară ar depinde de numărul de arme folosite.

Cel mai mic război din scenariile noastre a fost un conflict «limitat» între India și Pakistan, care a implicat 100 de arme de mărimea Hiroshima (mai puțin de 3% din arsenalul nuclear global). Cel mai mare a fost un dezastru nuclear global, în care Rusia și Statele Unite detonează 90% din armele nucleare ale lumii”, menționează autorii studiului.

Citește și: Cum îl ajută pe Putin „contraofensiva teroristă”. Despre implicațiile cazului „Dughina”

Potrivit celor șase scenarii, exploziile nucleare ar injecta între 5 și 150 de milioane de tone de funingine în atmosfera superioară. Prin comparație, incendiile de vegetație din Australia din vara 2019-2020, care au ars o zonă mai mare decât Regatul Unit, au injectat aproximativ un milion de tone de fum în stratosferă.

„Deși ne-am concentrat asupra Indiei și Pakistanului pentru scenariile noastre de război la scară regională, conflictul nuclear care implică alte națiuni ar putea duce la cantități similare de fum și, prin urmare, la efecte similare asupra climei”, menționează studiul „Insecuritatea alimentară globală și foametea ca urmare a reducerii recoltelor, a pescuitului marin și a producției de animale din cauza perturbărilor climatice prin injectarea de funingine din războiul nuclear”.

Foto Pexels.com

Foamete pe scară largă

În toate scenariile, impactul asupra climei lumii ar fi semnificativ pentru aproximativ un deceniu după un război nuclear. În consecință, producția mondială de alimente ar scădea.

Chiar și în cel mai mic scenariu de război pe care l-au luat cercetătorii în considerare, lumina soarelui peste regiunile de cultură globale ar scădea inițial cu aproximativ 10%, iar temperaturile medii globale ar scădea cu până la 1-2℃.

Timp de aproximativ un deceniu, acest lucru ar anula toată încălzirea indusă de om de la Revoluția Industrială.

Ca răspuns, producția globală de alimente ar scădea cu 7% în primii cinci ani după un război nuclear regional la scară mică. Deși nu pare mare lucru, o scădere de 7% este aproape dublul celei mai mari scăderi înregistrate a producției de alimente de la începutul înregistrărilor în 1961.

Drept urmare, peste 250 de milioane de oameni ar rămâne fără hrană la doi ani după război.

Deloc surprinzător, un război nuclear global ar fi o amenințare la nivel de civilizație, lăsând peste cinci miliarde de oameni să moară de foame, potrivit The Conversation.

Citește și: Cine controlează televiziunile. Ionel Palăr, 9.200 de lei pe minut, de la stat. Și multe diplome

Nu există un război nuclear limitat

În acest scenariu, temperaturile medii globale ar scădea cu 10-15 ℃ în primii cinci ani după război, în timp ce lumina soarelui s-ar diminua cu 50-80%, iar precipitațiile în regiunile de cultură ar scădea cu peste 50%.

Ca urmare, producția globală de alimente de pe uscat și pe mare ar scădea la mai puțin de 20% din nivelurile de dinainte de război și ar dura peste un deceniu pentru a se redresa.

Schimbarea comportamentului ar putea preveni înfometarea după un război nuclear relativ mic, dar numai la nivel regional.

„Am descoperit că reducerea risipei de alimente menajere și redirecționarea furajelor de la animale către oameni ar diminua efectul unui război nuclear regional asupra aprovizionării cu alimente, dar numai în țările majore exportatoare de alimente, cum ar fi Rusia, Statele Unite și Australia”, arată cercetătorii.

Deși în ultimele decenii s-au făcut îmbunătățiri majore, distribuția globală de alimente rămâne o provocare majoră. În ciuda faptului că producția alimentară actuală este mai mult decât suficientă pentru a hrăni populația lumii, peste 700 de milioane de oameni au suferit de subnutriție în întreaga lume în 2020.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

PressHUB
PressHUB
Cea mai răspândită rețea de presă din România!

1 COMENTARIU

  1. Simulari exista certitudini nu putem avea .Singura certitudine ce devine adevar ne arata cum „ primul glont nuclear ” tras oriunde in lumea larga provoca un raspuns multiplicat .Se vor trezi cu totii , puteri nucleare fiind , sa traga in toate directiile .In principiu astfel de decizii ce ar implica atacul nuclear nu fac bine nimanui . Nu exista cistigatori .Intram fara sa vrem intr-un act asimilat principului dominoului .Cei care se presupune, conform simularilor ,ca ar ramine in viata se vor omori si ei unii pe altii spre a putea rezista vremurilor .Singura solutie viabila este retragerea armatei si a cetatenilor de etnie rusa din Ucraina si intorcerea la mama Rusia .Fie rusii iau acesta decizie nefortata fie la primele bombe si rachete trimise de catre armata Ucrainiana in zonele inca locuibile va produce rapid migratia .Sa speram ca nu se va ajunge acolo si Ucraina isi va recapata independenta totala .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Die Welt: Spaţiul Schengen are cu totul alte probleme decât România şi Bulgaria

Nu doar Croaţia, ci şi Bulgaria şi România voiau...

Europarlamentar după eșecul Schengen: „Zero barat – plecați acasă!”

Europarlamentarul Vlad Gheorghe îi face responsabili de eșecul intrării...