Recent, la Bistrița, au fost montate două borne din traseul Via Transilvanica, una chiar în Parcul Mare din municipiu și o alta în Parcul Perilor Seculari de pe dealul Cocoș. Cu această ocazie, Alin Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social, a anunțat că ar fi retras proiectul din PNRR. Ulterior, reprezentanții asociației au declarat pentru PressHUB că nu a fost luată o decizie finală în acest sens
Alin Ușeriu a declarat că finanțarea prin PNRR era importantă pentru că acest traseu are nevoie și de o porțiune amenajată cu macadam sau piatră spartă, un drum pe care să poți merge mai multe luni din an fără teama de noroaiele care pot face traseul impracticabil. De asemenea, sunt necesare și podețe, adică o minimă amenajare pe care o organizație non-guvernamentală nu are cum să o facă.
3.000 de km prin diferite județe, în afara traseului
Alin Ușeriu a declarat că s-a întâlnit la Guvern cu trei specialiști care au zis că ar putea face 3.000 de km de drum și podețe, dar să nu fie toți pe Via Transilvanica, și au propus să fie împărțiți acești 3.000 de km prin diferite județe, în afara traseului.
Alin Ușeriu a explicat că nu a acceptat propunerea, și a conchis: „Noi avem un brand, Via Transilvanica este o marcă înregistrată și așa nu vi-l dăm!”
Totodată, acesta a lansat și un apel ca acest proiect să fie susținut și de autoritățile locale și județene.
Traseul Via Transilvanica are aproximativ 1.400 de km, de la Putna, județul Suceava, până la Drobeta Turnu Severin, județul Caraș Severin. Acesta se poate parcurge în mai multe săptămâni în totalitate sau parțial în câteva zile, după puterea și dorința călătorului. Infrastructura Via Transilvanica furnizează date despre posibilități de cazare și masă, dar și informații istorice și culturale ale diferitelor zone geografice.
În 2021 s-au finalizat încă 254 km
Drumul este marcat cu elemente de identificare specifice, din materiale durabile, care să permită buna orientare a călătorului pe parcurs. De asemenea, sunt disponibile și cele mai corecte informații despre gradul de dificultate al traseului.
Traseul este funcțional deja în mai multe județe, respectiv: Bistrița-Năsăud, Suceava, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu și Mehedinți, în 2021 s-au finalizat încă 254 km în județul Caraș-Severin.
Proiectul „Via Transilvanica” a fost inclus în PNRR anul trecut, iar în aprilie 2021, Alin Ușeriu a prezentat, în cadrul unei ședințe de Colegiu Prefectural la Bistrița, faptul că s-a cerut finanțare pentru Via Transilvanica, în valoare de 42 milioane de euro.
Mare parte a sumei ar fi mers pe realizarea unui „drum de piatră”, ca și în cazul „El Camino de Santiago”. De asemenea, prin această finanțare, s-ar fi realizat și locuri de cazare la prețuri modice.
Singura țară fără pistă de biciclete la Dunăre
Traseul Via Transilvanica figurează în PNRR la capitolul IV.4 România Velo – Încurajarea transportului și turismului pe bicicletă, pedestru și alte forme nemotorizate.
Alin Ușeriu a precizat că a cerut finanțare și pentru pistă de biciclete pe lângă Dunăre: „Suntem singura țară care avem Dunăre și nu avem o pistă de biciclete pe lângă ea. Cred că așa ar trebui să arate toate proiectele de piste de biciclete, să se facă un proiect, un brand, și apoi pistele de biciclete, nu haotic”.
Alin Ușeriu a punctat și faptul că se accesează banii europeni pentru niște investiții care nu au ulterior utilitate și continuitate, respectiv a precizat că avem aproape în fiecare comună Centre de informare turistică unde nu găsești pe nimeni și care nu funcționează.
Aici puteți vedea harta traseului Via Transilvanica.
Ghidul Turistului se regăsește pe site-ul oficial în mai multe limbi străine, iar varianta în limba română o găsiți mai jos.
Ghidul Turistului pe Via Transilvanica by on Scribd
Pe Via Transilvanica au trecut deja peste 5.000 de turiști
Am adresat Asociației Tășuleasa Social următoarele întrebări:
- Decizia de a retrage Via Transilvanica din PNRR este una definitivă sau mai aveți speranța că factorii de decizie se vor răzgândi?
- Cu cine ați purtat discuții la Guvern, la ce minister?
- Ce reprezintă comunitatea Via Transilvanica?
Iată răspunsul complet al organizațiiei:
Nu este nicio decizie oficială ca proiectul Via Transilvanica să fie retras din PNRR. Cum de asemenea nici nu este foarte clar care vor fi cei 3000 km de piste de biciclete finanțați prin acest program și unde.
Alin Ușeriu a avut prima întâlnire cu domnul Daniel Vâlceanu și cu domnul Ciprian Secară la sediul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în care specialiștii au fost rugați să țină cont de viziunea holistică a proiectului Via Transilvanica. Nu s-a luat o decizie în acest sens și nici nu are cum să o ia cineva, pentru că aceasta este o decizie politică la care asociația noastră nu are absolut niciun pic de acces.
În schimb, popularitatea proiectului face ca în general opinia publică să fie foarte sensibilă cu privire la acest subiect și există o bursă de zvonuri pe care nu dorim nici să le confirmăm și nici să le infirmăm.
Deschiderea oficială a întregului tronson va fi pe 10 septembrie 2022
În 2018, când Asociația Tășuleasa Social a lansat Via Transilvanica, nu era pe agenda publică niciun fel de traseu de lungă distanță care să includă mai multe regiuni din România. Ne bucurăm că în acest moment aceste trasee au intrat pe agenda publică atât a Organizațiilor non-guvernamentale, cât și în atenția autorităților și fiecare își dorește un traseu de lungă distanță care să treacă prin proximitatea interesului lor.
De altfel și noi credem că România este foarte pregătită să vină cu patrimoniul ei natural și rural la marea petrecere a turismului sustenabil. Pe Via Transilvanica au trecut deja peste 5.000 de turiști care au un parcurs de mai mult de 5 zile și un număr aproape imposibil de monitorizat cu un parcurs mai scurt, iar asta ne bucură enorm pentru că noi abia anul acesta, în 2022, putem să-l finalizăm.
Partea noastră de construcție a fost făcută și în imediatul moment al deschiderii oficiale a întregului tronson care va fi pe 10 septembrie 2022, asociația noastră se va ocupa de calitatea, siguranța și promovarea traseului.
Tot ce mai trebuie făcut acolo are legătură cu infrastructura unei țări pe care prin poziția noastră de Organizație non-guvernamentală, nu avem cum să o influențăm decât în mod limitativ.
Citește și: VIDEO Regionalizarea României începe cu agențiile de dezvoltare, pe fonduri europene
Nu am fost niciodată consultați
Nu am fost niciodată consultați până în acest moment contractual, pentru tot ce are legătura cu Via Transilvanica sau o strategie națională a turismului sustenabil, dar suntem convinși că experiența celor 22 de ani de activitate și 4 ani de Via Transilvanica ne-a permis acumularea unor cunoștințe și experiențe care în cazul în care decizia autorităților este de a finanța o infrastructură pentru Via Transilvanica, atunci noi dorim un rol determinant pentru că suntem singurii apărători al acestui proiect pe care noi l-am gândit și implementat. Suntem într-adevăr și de părere că Dunărea merită să aibă o pistă de biciclete și am recomandat acest lucru echipei pe care o conducea la vremea respectivă domnul ministru Ghinea Cristian, dar cu siguranță noi nu putem „cere” asta.
Via Transilvanica nu este numai al organizației Tășuleasa Social, ci este un proiect național de care trebuie să avem grijă cu toții și credem că finanțarea Parteneriatului de Mobilitate European și în România trebuie să fie o prioritate a autorităților naționale și județene.
Ne dorim foarte tare ca Via Transilvanica să aibă infrastructură competitivă la nivel mondial cu celelalte trasee de lungă distanță, iar acest lucru va fi greu să fie făcut fără o finanțare națională. Până acolo probabil că va mai dura, iar noi deja le dorim celor de pe Via Transilvanica „Cale bună!”.
