Criza italiană: cum poate lovi Putin în Europa fără a trage un foc de armă

Data:

spot_img

Premierul Italiei, Mario Draghi, i-a prezentat joi demisia preşedintelui Sergio Mattarella, după ce miercuri nu a reușit să obțină votul de încredere în Senat.  Vineri, demisia lui Draghi a fost oficializată, marcând astfel un moment foarte complicat pentru Europa și pentru coaliția internațională în sprijinul Ucrainei. Vor fi alegeri anticipate la 25 septembrie, iar populiștii par favoriți.

Criza politică a fost declanșată de Forza Italia (partidul de dreapta al lui Silvio Berlusconi),  Liga (formațiunea de extremă dreapta a lui Matteo Salvini) și formațiunea antisistem  Mișcarea Cinci Stele (M5S). Miercuri, ele au refuzat să participe la votul de încredere solicitat de Draghi în Senat.

Cele trei partide au ceva în comun: trecutul de complezență față de Vladimir Putin. Berlusconi și-a petrecut vacanța alături de Vladimir Putin, despre care a avut mereu numai cuvinte de laudă.

Citește și: Rețeaua care compromite Justiția

Salvini s-a declarat un admirator necondiționat al liderului de la Kremlin și a apărut în public purtând un tricou cu chipul acestuia. Mișcarea antisistem 5 Stele a fost, în 2018, parte într-o coaliție de guvernare alături de Liga, în al cărei program, Rusia era definită drept un partener economic.

Desigur, războiul de agresiune declanșat de Rusia a făcut să se mai potolească accentele vădit pro-ruse în spațiul public european. Populiștii și extremiștii au mai luat o pauză, până la limpezirea apelor. Dar asta nu însemnă că ar fi plecat altundeva.

Luigi di Maio, ministru de externe italian și până recent fost membru și lider al M5S (până în ianuarie), a reaționat direct: ”Nu este întâmplător că guvernul a fost răsturnat de forţe politice care îi fac cu ochiul lui Vladimir Putin”. El a spus că acestea ”i-au oferit, pe tavă, lui Vladimir Putin, capul lui Mario Draghi”.

Aveau și de ce. Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene și cunoscut drept omul care a salvat moneda euro în 2012,  a fost unul dintre susținătorii necondiționați ai sancțiunilor dure împotriva Moscovei. Ba chiar a fost unui dintre principalii inspiratori, dată fiind experiența sa de bancher.

Ce se va întâmpla acum?

Criza nu putea veni într-un moment mai rău pentru cea de-a treia economie a zonei euro. La fel ca multe alte țări, Italia este lovită de fenomenul creșterii prețurilor, ca urmare a invaziei Moscovei. În plus, suferă și de o secetă prelungită care amenință recoltele.

În același timp, țara trebuie să-și pună în aplicare programul de redresare post-pandemie finanțat de UE. Italia este principalul beneficiar al planului de redresare post-pandemie NextGenerationEU, cu peste 191 de miliarde de euro, constând în granturi și credite cu dobândă avantajoasă.

Citește și: CSM-ul lui Savonea a validat parțial viitorul Consiliu păcălind la vot 8 colegi magistrați

Se poate spune chiar că acest amplu plan de redresare a fost conceput cu gândul la Italia, țară care a fost cel mai puternic lovită de pandemie, într-o perioadă în care traversa deja o criză a sectorului financiar-bancar.

Dar pentru a putea beneficia de banii europeni, guvernul de la Roma trebuie să-și reformeze un sistem public osificat, să țină sub control deficitele și să asaneze sectorul financiar. Sunt reforme complicate, pe care populiștii, de bună seamă, nu și le vor asuma.

Dar care sunt șansele ca populiștii să preia controlul? Destul de bune.

Potrivit sondajelor publicate de Politico, la ora actuală, formațiunea de extremă dreapta, cu accente fasciste, Fratelli d’Italia, care s-a menținut în afara marii coaliții a lui Mario Draghi, conduce în intențiile de vot, cu 23%, urmată îndeaproape, la circa un punct, de Partidul Democrat (centru-stânga) al fostului premier Enrico Letta.

Liga este cotată la 15% , M5S la 11%, Forza Italia la 8%. Ar mai putea accede în Parlament, conform sondajelor actuale, formațiunea pro-europeană Più Europa/Azione, Ecologiștii și chiar Italia Viva, formațiunea centristă a lui Matteo Renzi.

Scenariul cel mai sumbru ar fi cel al unei coaliții populiste, cu Fratelli d’Italia, partid condus de Giorgia Meloni, alături de Liga și Forza Italia. 

Citește și: Oxford Analytica, analiză critică despre Iohannis: „Președintele erodează democrația din România”

Totuși, dacă ultimele două sunt cunoscute pentru simpatiile pro-ruse, cel al Georgiei Meloni se prezintă drept puternic pro-atlantist și a condamnat invazia. Partidul este doar eurosceptic, dar susținerea italienilor față de UE s-a consolidat, odată cu adoptarea planului de redresare și declanșarea invaziei ruse.

Dacă totuși o asemenea coaliție s-ar face, este de așteptat ca cei doi parteneri mai mici să pună condiții legate de o atitudine mai permisivă față de Rusia, ceea ce ar trimite o nouă veste bună Kremlinului, după căderea lui Draghi. Dintr-un partener de bază în frontul occidental anti-invazie, Italia s-ar putea transforma în veriga slabă.

De partea cealaltă, dacă Partidul Democrat vrea să conducă guvernul, va trebui să se alieze în primul rând cu M5S. Relațiile dintre aceste formațiuni au fost însă otrăvite în ultimele luni, pe fondul disensiunilor din coaliția largă a lui Mario Draghi.

Este la fel de adevărat, că opțiunile italienilor se pot schimba repede până la data alegerilor și, în cele din urmă, totul va depinde de gradul de mobilizare al pro-europenilor.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Ovidiu Nahoi
Ovidiu Nahoihttp://rfi.ro
Ovidiu Nahoi este redactor șef al Radio France Internationale România. A fost redactor-șef al publicațiilor „Historia“ și „Foreign Policy“ (2007-2010) și corespondent la Bruxelles pentru Adevărul, în perioada 2010-2012. A realizat emisiuni pe teme de politică internațională la The Money Channel și TVR. A realizat documentarul „La Răsărit de Europa“, în regiunea Bugeac și Odesa, în 2014, pentru The Money Channel. Este autor al cărții „Povestiri de peste Prut“, apărută în 2019 la Editura Seneca.
1 COMENTARIU
  1. Multe se pot schimba pina in septembrie 2022 . Contraofensiva din luna August, a anului curent , anuntata de Zelenski, poate modifica cu totul politica in Italia si in intrega Europa .De reusita sau nonreusita acesteia se leaga multe destine .Partidul doamnei Georgia Meloni ce se declara pro-atlantist si-a afirmat recent sustinerea totala fata de Ucraina. Trebuie inteles ,cum acesta presupusa simpatie, fata de Putin , era prezenta , pina mai ieri , in multe dintre tarile democratice . Exemplele se cunosc cum dealtfel se stie si cum unii dintre ei au pierdut puterea lasind „ Putinismul ”in ofsaid in mai toate tarile Occidentului . Trebuie stiut cum aceste simpatii inglobau , cu ceva vreme in urma si interesul ce cuprindea intreaga Ucraina ca parcurs al cailor de transport gaze si petrol .Aici este tot clenciul . Simpatiile fata de Rusia au rezistat(inglobind si Ucraina ) atit timp cit Ucraina era furnizoare de gaze pe rutele stiute .Va las sa pricepeti singuri de ce acum aceste simpatii fata de Putinism dispar .Clopotelul a sunat si la urechea lui Putin ce s-a trezit peste noapte in situatia, ce ne-a fost deja prezentata in Media, ca parte a coruptiei in interiorul si in exteriorul Rusiei . Pagubele sunt uriase si politicul ,din tarile beneficiare , ale pagubelor altora , nu poate aduce in fata adevarul . Astfel intelegem si declaratiile doamnei Meloni si imposibilitatea politicului Italian de a se dezice de UE .Doamna Kovesi de abia asteapta ca cineva sa incerce „sa iasa din rind” si sa devina raul absolut . Implicatiile ca parte a firelor nevazute sunt uriase . Daca Ucraina declanseaza contraofensiva, la nivelul de 700 de mii de militari cu tehnica Occidentala aferenta ,ne este foarte clar cum totul a fost pregatit de multa vreme .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Rusia a atacat Ucraina cu o rachetă balistică cu rază medie

Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi, într-o alocuțiune...

Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Benjamin Netanyahu și Yoav Gallant

Curtea Penală Internaţională (CPI) cu sediul la Haga a...