Cum poate profita România de modificarea PNRR. Schimbările nu pot fi politice

Data:

Planurile Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR) pot fi renegociate, dar schimbările nu se pot face pe criterii politice, ci din perspectiva angajării de noi credite preferențiale, pentru mai multe proiecte, sau pentru investiții în surse alternative de energie, a explicat la Interviurile PRESShub europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, co-raportor al Parlamentului European pe modificarea legislatiei privind Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Schimbările pentru fiecare țară se pot face pentru că Parlamentul European și Comisia Europeană negociază în acest moment modificarea legislației europene privind Mecanismul European de Redresare și Reziliență, pentru a facilita finanțarea proiectelor în domeniul energetic.

„Mecanismul European de Redresare și Reziliență, de aproximativ 700 de miliarde de euro, este format jumătate din fonduri nerambursabile, iar jumătate din fonduri sunt credite în condiții avantajoase.

Toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și-au anunțat intenția de a accesa toate fondurile nerambursabile ce li se cuvin. Sunt bani pe care îi pot folosi pentru investiții, pe care nu trebuie să îi dea înapoi niciodată.

Unele state membre au anunțat intenția de a folosi și toate creditele ce le stau la dispoziție, datorită condițiilor avantajoase. Inclusiv România. Alte state membre nu au accesat până acum creditele cele ce li se cuvin sau le-au accesat doar într-o măsură mică, fiindcă mai ales economiile puternice se puteau finanța singure în condiții similare de pe piețele financiare”, a menționat Siegfried Mureșan.

Nu același lucru este valabil și pentru România, căci creditele de la Comisia Europeană sunt mult mai ieftine decât ceea ce poate obține țara de pe piețele financiare dacă merge singură.

„Astfel că în momentul de față, aproximativ 220 de miliarde de euro din cele 700 de miliarde de euro sunt credite despre care statele membre au notificat Comisia Europeană că nu mai doresc să le acceseze.

Ca atare, prima propunere a modificării Mecanismului European de Redresare și Reziliență va fi următoarea: după intrarea în vigoare a amendamentelor la legislația europeană, toate guvernele statelor membre vor avea doar 30 de zile la dispoziție pentru a notifica Comisia Europeană dacă doresc să acceseze creditele ce li se cuvin sau nu.

La 30 de zile după intrarea în vigoare a acestei legislații, probabil la finalul anului, vom ști dacă statele membre își vor accesa creditele sau nu și dacă avem o parte din cele 220 de miliarde de euro la dispoziție.

Eu estimez că statele vor accesa o parte dintre aceste credite, fiindcă condițiile de finanțare individuale s-au înrăutățit, totuși, pe durata acestui an, căci ratele de dobândă au crescut. Deci creditele de la Comisia Europeană au devenit și mai atractive.

Cred că statele membre le vor accesa într-o anumită măsură, dar nu pe toate.

Evaluarea mea este că vor rămâne aproximativ 100 de miliarde de euro.

Regula va fi că acești bani vor putea fi puși la dispoziție drept credite în condiții avantajoase pentru statele ce doresc să acceseze aceste credite”, a precizat Siegfried Mureșan, la Interviurile PRESShub.

Creditele rămase vor putea fi accesate de România, suplimentar față de ce s-a angajat în actualul PNRR. Potrivit europarlamentarului, Bucureștiul va putea lua credite suplimentare în condiții avantajoase pentru investiții în domeniul energetic.

Citește și: VIDEO 400 de miliarde de euro/an trebuie cheltuite în UE pentru trecerea la energie verde

Încă un miliard suplimentar pentru România. Fără să îi mai dăm înapoi

„Comisia Europeană a propus în plus încă 20 de miliarde de euro, pe lângă aceste credite, din care României îi va reveni aproximativ 1 miliard de euro. Fonduri sunt nerambursabile. Deci, pentru România, această modificare a mecanismului va aduce aproximativ 1 miliard de euro fonduri nerambursabile, pentru investiții în în domeniul energetic”, a menționat Siefried Mureșan.

Dar, atenție, PNRR nu se poate modifica în sens politic, așa cum susține de un an de zile PSD, ci doar în condițiile foarte limitate și stricte.

„Legislația europeană prevede ca toate proiectele finanțate și implementate din PNRR să se finalizeze până la 31 decembrie 2026. După această dată, Comisia Europeană nu va mai avea bază legală pentru a ne deconta lucrări.

Ca atare, ne aflăm sub o mare presiune a timpului. În toate statele membre ale Uniunii Europene, investițiile trebuie începute până la finalul anului 2023 și încheiate până la finalul anului 2026. Timpul este scurt, suma de absorbit este mare, așa încât prioritatea în România, dar și în toate celelalte state membre, trebuie să fie implementarea”, a explicat Siegfried Mureșan.

Citește și: VIDEO Cum se modifică Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE. Ce avantaje ar putea avea România

Comisia europeană e clară: fără modificări din motive politice

Renegocierea și modificarea trebuie să fie o excepție, nu regula, a menționat europarlamentarul PNL.

„Modificările se pot face doar atunci când se justifică, așa cum e această cauză obiectivă, un război la frontiera noastră, care necesită să reacționăm în domeniul energetic, să reducem dependența de Rusia, să îmbunătățim eficiența energetică pentru a consuma mai puțină energie, pentru a reduce poluarea facturilor și așa mai departe.

Astfel de modificări sunt posibile.

Dar nu și modificări cu caracter politic, căci sunt explicit excluse. Vicepreședintele Comisiei Europene responsabil, comisarul Valdis Lombropschis din Letonia, mi-a confirmat mie în mai multe dialoguri publice pe care le-am avut în Parlamentul European că cererile de modificări trebuie să se bazeze pe cauze obiective. Războiul este o cauză obiectivă sau pe anumite concluzii din implementare”, a insistat co-raportorul al Parlamentului European al Parlamentului European pe modificarea legislatiei privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, în discuția cu PRESShub.

Totuși, dacă pe parcursul implementării PNRR, reiese că în anumite domenii este nevoie de mai multe fonduri sau în altele nu pot fi cheltuite la timp, atunci se poate cere o realocare, însă nu la începutul implementării, cum au cerut-o unii unii miniștri.

„De altfel, de aceea nici nu ați văzut nimic, nici un rezultat al acestei dorințe de renegociere pe criterii politice, fiindcă nu se poate face.

Modelarea PNRR-ului pentru a introduce investiții în domeniul energetic, da. Modificări politice? Nu.

În plus, cu cât discutăm mai mult despre modificări la toate capitolele, cu atât PNRR-ul devine mai mult o țintă mișcătoare și riscăm să o ratăm, mai ales sub presiunea timpului.

Recomandarea mea este implementare și introducerea în PNRR, mai ales la mari proiecte, doar a proiectelor despre care știm că pot fi finalizate până la finalul anului 2026. Dacă nu, riscăm să nu le avem decontate”, a menționat Siegdfried Mureșan.

De aceea, potrivit europarlamentarului, la autostrăzi s-au introdus cele care sunt mai simplu de construit, cum este autostrada A7, din zona de câmpie.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță este redactorul-șef al PressHUB (presshub.ro), din ianuarie 2022.Anterior, a fost redactor șef al revistei Newsweek România, din 2018 până în 2021. Între 2015 și 2017, a fost redactor-șef la cotidianul România liberă, unde lucrase anterior ca reporter de investigații.Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București.Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași, România. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei.A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură.Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Matineu cu muzică barocă, la Ateneul Român

Filarmonica „George Enescu” invită publicul în 17 decembrie, la...

Cum împacă orașele mari din România iluminatul festiv și factura la curent electric

Românii se confruntă cu o perioadă complicată din punct...

Roberta Metsola, președintele Parlamentului European, vine în România

Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola vine în vizită în...