Peste 50% dintre moldoveni cred că virusul COV-SARS 2 nu este mai periculos decât cel al gripei sezoniere, se arată într-o analiză citată de Valeriu Pașa, expert WatchDog.md, într-un interviu din Epoch Times. Conspirațiile sunt la ordinea zilei în mass-media de peste Prut, atât în presa de limbă română, cât și în cea de limbă rusă, dar cele mai distribuite rămân cele din discursul public al demnitarilor.
Președintele Igor Dodon este un fervent autor de fake news, dar și Mitropolia Moldovei excelează în a confirma în spațiul public teorii fanteziste cum este cea a intenției miliardarului american Bill Gates de a-i microcipa pe moldoveni prin vaccinare.
„Este, probabil, o fumigenă”, – presupune Valeriu Pașa , aruncată pentru a diminua din tensiunea publică împotriva președintelui Dodon surprins cu oligarhul Vlad Plahoniuc când acesta încerca să îi transfere o sacoșă cu bani. Însă în clerul din Moldova și la fel în România există destui preoți care vin din educația primită la seminariile teologice cu idei obscurantiste.
Moldova a abordat combaterea știrilor false prin blocarea unor site-uri de către serviciile secrete interne-SIS. Un document publicat de Sorin Ioniță pe contributors.ro arată că SIS a blocat în 19 martie prin Indicația Executorie nr.1/2-129 nu mai puțin de 52 de site-uri, toate moldovene, niciunul rusesc. Limitarea presei, fie ea păcătoasă, prin măsuri administrative, are culoarea politică a simpatiilor prezidențiale.
Am pus câteva întrebări unor experți media din Slovacia, Bulgaria, Polonia, Estonia pentru a afla dacă țările lor se confruntă cu fenomenul „infodemiei”, dacă autoritățile au luat măsuri împotriva fake news și dacă există obstrucții în libertatea presei.
Bulgaria a alarmat OSCE
Reprezentantul pentru libertatea presei al OSCE își exprima în aprilie îngrijorarea privind amendamentele la Legea audiovizualului și la Codul Penal propuse de parlament.
Acestea urmau să legalizeze măsuri de cenzură a Internetului sub pretextul informațiilor denaturate pe tema COVID-19. Amendamentele, fără criterii clare, au fost parțial respinse prin veto-ul președintelui statului, însă pericolul a planat pe tot parcursul Stării de urgență.
________________________________________________________________________
CITEȘTE ȘI:
Cetăţeni luaţi de poliţie pentru postări critice la adresa guvernului ungar
________________________________________________________________________
Dr. Bissera Zankova, avocată, președinta Fundației Media 21 din Sofia, ne-a relatat mobilizarea exemplară a jurnaliștilor și experților în științe juridice care au combătut proiectele legislative arătând că orice restricție a libertății presei într-o societate democratică trebuie să fie proporțională cu pericolul și nu trebuie să împiedice accesul cetățenilor la presa independentă.
Amendamentele vagi nu pot decât să producă autocenzură și dechid ușa autorităților pentru abuzuri. Un webinar organizat în proiectul Compact este una dintre măsurile educative necesare pentru a lămuri necunoscutele pandemiei.
Prof.Dr. Lilia Raycheva, profesor la Facultatea de Jurnalism a Universității „St. Kliment Ochridsky” din Sofia, arată că statul a distribuit informații despre pandemie înființând un Portal Unificat de Informații utilizat de mass-media pentru transmiterea de informații oficiale. Totuși autoritățile au vrut să limiteze circulația știrilor false prin măsuri legislative criticabile. „Am susținut poziția Uniunii Jurnaliștilor din Bulgaria care a trimis la Comisia Europeană un document împotriva limitărilor și a cerut ajutor pentru apărarea independenței mass-media. Consecința pozitivă pentru comunitatea media din Bulgaria este stimularea profesionalismului în criza coronavirus și amplificarea rolului integrator al presei într-o lume desocializată de starea de urgență”.
În Slovacia poliția alege știrile false, în Cehia înscenările se fac la guvern
Dr. Andrej Skolkaj, expert media din Bratislava, ne-a informat că în Slovacia poliția națională deține un site special dedicat farselor, dezinformării și fake news pe timpul epidemiei, cu peste 63.000 de like-uri. În martie au fost raportate 14 astfel de materiale, texte și video, care circulau pe rețele.
O femeie anonimă a distribuit o alertă audio de a nu se folosi Ibuprofen înpotriva virusului. Poliția a anunțat că va căuta autoarea, amenințând-o cu închisoarea. Alte dezinformări au fost produse chiar de specialiști. Un interviu difuzat de Vaxinator pe FB a susținut că virusul este de origine artificială.
Aproape jumătate din repondenții slovaci ai unui sondaj cred că virusul este creat în laborator. Premierul a fost și el implicat în denaturarea unor informații, dar și-a cerut scuze public.
Guvernul a dat publicității un Manifest al pandemiei, care include și măsuri de luptă anti-fake news, prin monitorizarea telefoanelor cetățenilor. Curtea Constituțională slovacă a respins inițiativa legislativă.
Cehia aflată sub președinția lui Andrej Babiš, un populist adversar al presei independente, care a achiziționat entitățile media cele mai importante încă din primul său mandat, a fost scena unor dezinformări de zile mari, pornite chiar de la guvern.
100.000 de măști sanitare donate Italiei de China au fost confiscate de autoritățile cehe, care au susținut în fața presei că acțiunea s-a desfășurat împotriva unor interlopi porniți să le vândă pe piața neagră.
Ulterior, informează Euronews, ministrul de interne, Jan Hamacek, a recunoscut că măștile erau o donație chineză pentru Italia, iar ministrul afacerilor externe a denunțat după incident lipsa solidarității europene în fața crizei, consolidând stereotipuri dragi Rusiei.
În Polonia COVID-19 este o chestiune politică, Ungaria amenință cu legea penală
Dr. Bogusława Dobek-Ostrowska, politolog la Institul de Politologie a Universității din Wroclaw, spune că alegerile parlamentare aflate la mijlocul campaniei au transformat pandemia în subiect politic:
„Virusul este folosit ca instrument în lupta electorală”. Dar, deși există un mare număr de informații și puncte de vedere, știrile false nu sunt îngrijorătoare ca amploare. Pentru orice eventualitate, guvernul s-a abilitat cu capacitatea de a suspenda companii media pe timpul stării de urgență, așa cum au făcut mai multe state din Europa Centrală și de Est.
Ungaria a scandalizat din nou când a acordat puteri nelimitate premierului Viktor Orban, inclusiv de a acționa împotriva jurnaliștilor sau cetățenilor care difuzează fake news.
Știrile false au fost puse sub legea penală, au existat și arestări temporare, însă pentru opinii critice, nu pentru fake news, conducând la teamă și autocenzură. În paralel, știrile oficiale au repetat refrenul anti-Soros, cunoscut și legalizat în Ungaria, sporind manipularea.
Ungaria a îmbrățișat multe teze pro-Kremlin și a continuat să propage idei naționaliste în comunitățile maghiare din țările vecine, stimulându-le cu ajutoare pe timpul pandemiei.
Țările fostei Iugoslavii sunt cele mai expuse propagandei ruse
O misiune a OSCE la Belgrad la începutul lui aprilie 2020 a subliniat obligația ca accesul la informație să fie liber, după ce guvernul a centralizat printr-o decizie din 28 martie informațiile legate de coronavirus.
Într-o declarație comună a reprezentantului OSCE, a raportorului special al Națiunilor Unite și a reprezentantului IACHR pentru libertatea de exprimare, se arată că guvernul trebuie să implementeze de urgență accesul la informații al cetățenilor și în primul rând al jurnaliștilor, precum și noua strategie media adoptată în ianuarie 2020, convenită de guvernul Serbiei cu asociațiile profesionale și cu organizațiile civice.
Influența estică este vizibilă în Serbia, dar și în Bosnia și Herțegovina. Un decret emis de Republika Srpska și publicat în Official Gazette interzicea orice informație sau știre care ar produce panică pe teme medicale.
Intervenția OSCE a atras atenția că decretul oferă posibilitatea violării independenței presei și chiar a libertății în general. În Kosovo, opinia că această criză sanitară „a revelat părtinirea pro-Serbia a Uniunii Europene” a avut vizibilitate mare, dezvăluind inimiciții politice mai vechi.
Scandinavii pot da lecții
„Abordarea corectă e ca în Scandinavia: o strategie naţională gândită în prealabil, de transparenţă maximă în sectorul public; plus investiţii pe termen lung în dezvoltarea gândirii critice în şcoală, dar nu ca materie suplimentară ci program orizontal care să schimbe predarea în toate celelalte materii; plus discuţie liberă, fără tabu-uri dar şi fără menajamente faţă de fakes, pe toate temele sensibile, de la istorie şi identitate naţională până la ştiinţă, alocări bugetare şi calcule cost-beneficiu în probleme de sănătate publică ”, notează Sorin Ioniță, președintele Expert Forum. Dealtfel, țările scandinave stau de mulți ani pe primele locuri în indexul libertății presei și au scoruri admirabile la standardele democratice.
Dr. Epp Lauk, profesor de media la University of Jyväskylä din Finlanda și expert în mass-media estoniană, subliniază că fenomenul fake news nu a avut amploare în Estonia unde informațiile transmise de guvern au fost precise, sistematice și la obiect.
Câteva informații ciudate au apărut pe social media, dar nu au avut multe distribuiri. Nici termenul de „infodemie” nu este utilizat în spațiul mediatic. Autoritățile nu au luat măsuri restrictive, în schimb au fost transmise zilnic presei rapoarte pe tema pandemiei, s-a publicat și o hartă în timp real.
Este cunoscută încrederea scandinavilor în autorități. Estonia a avut și avantajul de a fi cea mai digitalizată țară din UE, ceea ce face ca accesul cetățenilor ei la informații și la instituțiile publice să fie mai facil și mai experimentat. Riscurile globale în informare au crescut atât pentru cetățeni, cât și pentru mass-media.
Cifra săptămânii anunțată în 5 mai 2020 de EUvsDisinfo este distribuirea de 1,7 milioane de ori a unor informații dăunătoare pe tema COVID-19 văzute de 117 milioane de ori pe Facebook. Este rezultatul unui studiu publicat de rețeaua activiștilor civici de la Avaaz, care a alertat Planul de Acțiune împotriva dezinformării al Uniunii Europene. S-a cerut implicarea urgentă a organizațiilor private și a platformelor.
Ca urmare, mai multe entități pro-Kremlin abundente în fake news au fost îndepărtate de pe Facebook. „Anul acesta ne regăsim într-o bătălie intensă cu minciunile și cu distorsiunile. Unii se referă la valul de dezinformare care a acompaniat pandemia cu „disinfodemia”, oferind sfaturi dăunătoare sănătății și teorii ale conspirației. Și, cum a spus António Guterres, Secretarul General al Națiunilor Unite, <presa asigură antidotul: știri și analize verificate, științifice, bazate pe fapte>”, este mesajul de încurajare a jurnalismului profesionist, etic, independent adresat presei din toată lumea de Reporteri fără Frontiere.
Despre redacția informală #CovRoMd
Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea).
La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.
