miercuri, 19 ianuarie 2022
AcasăProiecte editorialeFacts not FakeInfectată de dezinformare, Europa Centrală și de Est se apără în pandemie...

Infectată de dezinformare, Europa Centrală și de Est se apără în pandemie prin restrângerea libertății de exprimare

Mesajul adresat de OSCE în 3 mai, Ziua Mondială a Libertății Presei, conține un îndemn adresat statelor de a lăsa presa să lucreze liber, fără limitări în prezentarea pandemiei.

„Înțeleg pe deplin voința autorităților de a combate atât informațiile false, cât și tratamentele false. Totuși, acest scop nu poate fi atins prin limitarea libertății mass-media. Zvonurile sunt cel mai bine combătute prin asigurarea accesului la surse de informații pluraliste și independente, iar nu prin cenzură. Avem nevoie de mai multă transparență, mai multă responsabilitate și  mai mulți jurnaliști liberi să relșateze, fără restricții”, declara Harlem Désir, reprezentantul OSCE pentru libertatea presei.

Deși s-au descurcat adesea neașteptat de bine în limitarea pandemiei cu COVID-19 comparativ cu Italia, Franța sau Spania, țări ca Bulgaria, Ungaria, România, Slovacia sau statele fostei Iugoslavii aflate în bătaia tirului de informații false lansat de Rusia sau China, au capotat la capitolul libertăți. Regimul de urgență instituit în Europa din martie până în mai 2020 a dat autorităților puteri sporite de a introduce restricții nu doar de circulație, ci și de exprimare.

În România, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a luat măsura suspendării prin ANCOM a cel puțin 16 site-uri care vehiculau știri false. Totodată, timpul de așteptare pentru accesul la informații de interes public prevăzut de Legea 544/2001 a fost dublat. Despre aceste subiecte a scris Euractiv aici și PressHub aici într-un proiect european.

Măsuri similare au luat și alte țări din Europa Centrală și de Est. Dacă în perioada 2018-2019 GDPR a fost un bun pretext pentru guvernele din Slovacia, Ungaria sau România să limiteze accesul jurnaliștilor la informații și chiar să îi hărțuiască, „infodemia” din epoca virusului pandemic a fost o nouă oportunitate de a justifica măsuri restrictive.

________________________________________________________________________

CITEȘTE ȘI:

Cetăţeni luaţi de poliţie pentru postări critice la adresa guvernului ungar 

Fenomenul infodemiei, explicat de experți. De ce cad în capcana fake news și a propagandei politice chiar și oamenii educați 

Cum se tratează est-europenii de minciunile molipsitoare

Dezinformarea pe tema COVID-19 bântuie Europa Centrală și de Est Experții explică, statele iau măsuri limitative

________________________________________________________________________

În martie-aprilie 2020 EFOR lansa sub titlul Big Brother se întoarce să profite de criza COVID un avertismentlegat de „hobby-ul” unor state de a supraveghea cetățenii și de a opri presa independentă să facă dezvăluiri.

„Modelul semi-autoritar incompetent”, cum este numit în studiu, este exemplificat în criza coronavirus cu Polonia, unde guvernul putea decide suspendarea presei online, cu Ungaria, unde s-a introdus legea penală pentru distribuirea de știri false, întărindu-se controlul arbitrar al guvernului asupra mass media.

Un alt exemplu este Bulgaria, unde pandemia a fost folosită ca pretext pentru a opri anchete media pe corupție, mai ales că ele îl vizau pe premierul Boris Borisov.

Deși la distanță de „modelul autoritar intruziv” al Chinei, Taiwanului sau Iranului, totuși autoritățile fostului bloc comunist s-au arătat mai permeabile la măsuri drastice care au afectat și libertatea presei, decât Occidentul care a preferat un model de negocieri cu platformele și apelul la tehnologie pentru depistarea fake news.

Subiecte fără frontiere

Vulnerabilă la mesaje conspiraționiste și atentă la leacuri miraculoase a fost marea majoritate a cetățenilor globului, confruntați cu necunoscutele pandemiei. Narativul a fost similar și s-a răspândit cu viteză pe Internet, prin rețelele sociale.

„Conspirația fără teorie”, cum a fost numită în analiza făcută de EU Disinfo Lab sub genericul The Few Faces of Disinformation, are câteva tipare concentrate pe originea virusului, pe tratamente miraculoase și pe agendele secrete ale pandemiei.

Temele recurente – de la laboratoarele care au fabricat virusul, la miliardarii interesați în răspândirea lui (Soros, Bill Gates) și profețiile aferente (Nostradamus, cartea lui Dean Koontz), la descurajarea respectării măsurilor sanitare ca purtarea măștii, distanțarea, vaccinarea etc, la indicarea unor medicamente și tratamente „certe”, și până la declararea telefoniei 5G vinovată de îmbolnăvirea cu coronavirus – au făcut ocolul globului generând fenomenul numit cu un termen american „infodemie”, stimulate atât de interese diverse, cât și de ignoranță.

Viteza cu care rețelele sociale au răspândit mesaje agresive este perfect ilustrată de creșterea Tweet-urilor negative la adresa lui Soros de la 20.000 pe zi la 26 mai la 500.000 pe zi pe 30 mai, conform organizației anti-hate ADL, fondată în 1913 în SUA. Cele patru fațete/scopuri ale dezinformării în Europa, interferabile, fluide, identificate de EU Disinfo Lab sunt:

  • Influența străină – folosirea dezinformării de unele state pentru a submina alte societăți și a-și promova agenda proprie
  • Interese politice – utilizarea dezinformării pentru a slăbi adversari politici
  • Interese lucrative – dezinformare pentru profit
  • Interese problematizate – folosirea fake news pentru a servi scopuri ideologice, normative, financiare etc.

Subiectele cu mare frecvență țintind valorile europene și Uniunea Europeană identificate de COVID-19 Disinformation. EEAS Special Report ca provenind din Rusia sau China au fost dezagregarea, colapsul UE, egoismul statelor membre, incapacitatea Uniunii Europene de a administra criza, sau, dimpotrivă, folosirea crizei pandemice în folosul marilor puteri.

De remarcat că limbajul urii, antisemitismul, naționalismele de tot felul s-au accentuat în criza declanșată de coronavirus. În zona noastră, a Europei de Est, relevante şi cu efecte pe termen lung sunt acelea strategice, ce vizează slăbirea încrederii în instituţii şi sistemul de guvernare democratic, în UE şi NATO. Vechile conspiraţii sovietice de anii ’80, cu americanii care inventează viruşi ca armă biologică, sunt reşapate şi legate de exerciţiile militare Defender-Europe 2020 care se desfăşoară prin regiune săptămânile astea. Iar UE este criticată că e slabă şi nu face nimic, exact de aceiaşi propagandişti, plus liota de idioţi utili din jurul lor, care până ieri o acuzau că e un fel de URSS, închisoare dictatorială a popoarelor”, conchide Sorin Ioniță, președintele Expert Forum, într-un articol publicat pe contributors.ro.

Sorin Ioniță, președintele Expert Forum

Paradoxul presei în pandemie: intermediar al dezinformării și educator

Mass-media au fost, până la un punct, cel mai eficace intermediar pentru toate aceste scopuri în perioada accidentată a pandemiei, iar rețelele sociale au devenit agentul adeseori orb și surd al difuzării, multiplicării, viralizării lor. Liderii lumii democrate și, cu atât mai mult, liderii autoritari au generat ipoteze false și au comunicat informații neverificate, preluate de presă în virtutea poziției oficiale ale acestora.

Falșii experți, comentatorii fără competențe științifice și impostorii au sporit confuzia, manifestându-se fără pic de decență mai ales la televiziune, care rămâne o sursă importantă de informare a publicului în Europa de Est. De exemplu, în România 48% din public stă în medie 3,5 ore pe TV urmărind știri în proporție de aprox.85%, conform Indexului de consum TV 2016-2019 operat de Mercury Research.

În Republica Moldova 53% dintre moldoveni petrec 2-3 ore zilnic în faţa televizorului, iar în weekend proporția crește până la 6 ore pentru cel puțin 33% din public. Cifrele sunt similare la final de săptămână pentru România (31%) și pentru Bulgaria (38%). 44% din populația Bulgariei petrece la televizor 2-3 ore pe zi în timpul săptămânii și preferă, ca și la noi, canalele de știri.

În Ungaria televiziunea este controlată de guvernul lui Victor Orban, așadar știrile oficiale, incluzând manipularea anti-Soros, sunt obligatorii. Televiziunea joacă un rol important în difuzarea informațiilor în perioada crizei, iar caracterul politic al organismelor de control, cum este CNA în România, scade vigilența în fața dezinformării.

Dar tot jurnaliștii au contribuit la informarea corectă a oamenilor folosind surse verificate, au promovat actul de educație necesar în condiții de criză, au stat în mijlocul evenimentelor, asumându-și riscurile.

Marile platforme – Google, Facebook ș.a. – aflate deja în atenția publică după scandalul Oxford Analytics și după audierea lui Mark Zuckerberg în Senatul SUA – au admis că au responsabilitatea detectării conturilor false și a fake news.

„Din cauza acestei crize, una dintre prioritățile mele de top este să primiți informații precise și de încredere în toate aplicațiile”, declara Zuckerberg după ce organizația Avaaz a reclamat că 40% din știrile false, contrafăcute, manipulatoare, partajate colectiv de 1,7 milioane de ori în șase limbi, au rămas online și după ce au fost semnalate platformei Facebook.

Mai mult, Facebook a anunțat că va eticheta organizații media din Rusia, China și Iran cum sunt Sputnik, Xinhua News sau Press TV Iran, inclusiv reclamele acestora difuzate în SUA.

Și WhatsApp promite introducerea unei limite stricte de partajare pentru a preveni viralizarea unor informații. Comisia Europeană se străduiește să perfecționeze instrumentele de combatere a dezinformării în criza COVID-19.

Există din 2015 o bază de date grupată pe site-ul euvsdisinfo.eu, alcătuită de East Stratcom Task Force, care se ocupă cu penetrarea dezinformării și mesajelor pro-Kremlin în Europa și editează săptămânal  Disinformation Review în engleză, rusă și germană. Până în aprilie 2020 Comisia Europeană a identificat 110 narative și peste 2700 de articole zilnic de dezinformare pe tema pandemiei.

În 30 martie Comisia a lansat un website special destinat combaterii știrilor distorsionate care oferă atât fact-checking, cât și informații de fond pentru dezintoxicarea în „infodemie”.

Nelămuririle lui Mark

Într-un dialog live transmis de CERRE în 18 mai, Mark Zuckerberg, CEO Facebook și Thierry Breton, comisar european pentru piața internă, au pus pe masă necesitatea de a modera fake news pe platforme pentru a nu se produce panică în condițiile crizei COVID.

Zuckerberg s-a declarat din start împotriva reglementărilor impuse de guvern unei firme private, dar nu a exclus politicile comune convenite de platforme, guverne (UE) și cetățeni. Însă, până la punerea în practică a principiilor enunțate de Thierry Breton, Mark Zuckerberg și-a exprimat nedumerirea în privința unor concepte vehiculate în legislația GDPR ca „date personale” sau „datele tale” care se lovesc de portabilitatea datelor.

Mark Zuckerberg, CEO Facebook – foto. Facebook

„Dacă îți pui pe FB data de naștere, se consideră „date personale”?, a întrebat Zuckerberg. El a mai întrebat cum se împacă conceptul de „privacy” cu ideea de deschidere și „open data”. Facebook și Google au convenit déjà asupra inițiativei „Open Data Portability” în care pot fi integrate și platformele mai mici din Europa, dar Big Tech are nevoie de definiții clare ale reglementelor europene și ale conduitelor corecte în difuzarea informațiilor, pentru a putea realiza o moderare riguroasă a conținuturilor în combaterea dezinformării.

„E greu să nuanțezi regulamente și parteneriate eficiente. Nu știu cât înțeleg instituțiile cum lucrează Big Tech, ce înseamnă să aduci siguranța împreună cu libertatea de exprimare, câtă educație este în domeniu”, a răspuns Zuckerberg la cererea comisarului european de a colabora.

Standardele trebuie croite de democrațiile occidentale care vor privilegia libertatea în detrimentul controlului. După 5-10 ani, standardele vor putea deveni atractive global, este concluzia celor doi interlocutori.

Despre redacția informală #CovRoMd

Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea). 

La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.

Brîndușa Armanca
Ziaristă, scriitoare şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. Realizează rubrica Media culpa în revista „22” și continuă corespondențele la Radio Europa liberă. În afara sutelor de articole de presă, interviuri, emisiuni de radio şi televiziune care fac parte din viaţa unui jurnalist activ, a publicat volume de media și a realizat filme documentare recompensate cu premii naționale și internaționale, iar activitatea culturală cu Distincția Academiei Române și cu o înaltă distincție culturală a din partea ministrului culturii ungar pentru diplomație culturală. Este membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații ca GDS, Societatea Timișoara, AZIR/AEJ, ECREA.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE