Dan Puric și lașitatea naționalistă

Data:

Naționalismul xenofob, antisemit sau șovin nu s-a bazat niciodată pe acte de curaj, ci pe nenumărate lașități, minciuni și complicități. A fi naționalist nu e un act de bravură, ci o eschivă și o înșelătorie, o fugă de responsabilitate.

Ce anume pare curajos în ceea ce face Dan Puric debitând teorii ale complotului și conspirației, manipulând prin minciuni patetice până la lacrimi publicul emotiv, leneș și incapabil de a gândi cu mintea lui? În ce constă curajul lui?

Prin ce anume este curajos George Simion atunci când violentează verbal și fizic oameni și perorează vulgar despre Rrromânia și rrromâni? Ceea ce pare „curaj” la el și la acoliții lui extremiști este tupeu, șmecherie, bravadă, dar nu are nimic din valoarea curajului.

De foarte mulți ani, nici nu mai știm de când, naționalismul xenofob este refugiul lașilor din politica și cultura românească. Al celor care habar nu au cum sa guverneze, care au participat la toate schemele de jefuire a banilor și bunurilor publice, care au fraudat și au corupt, dar care, iată, își cos la loc virginitatea inventându-se în patrioți și naționaliști.

Mai precis: ceva precum AUR, adică extremismul de azi, complice în multe din felurile sale de a vorbi și a acționa cu Putin, a fost posibil pentru că an după an, sistematic, naționalismul xenofob și șovin a fost un discurs la îndemâna și pe placul politicienilor.

Care s-au prefăcut a fi mari figuri democrate șî pro-europene, dar care s-au folosit cu toții de simbolurile naționale, de la drapel la ie, pentru a-și înveli în ele corupția și frauda la care au fost părtași.

Și pentru că sistemul de valori al acestei clase politice arată ca un șvaițer, cu mai multe găuri decât materie, în aceste nenumărate găuri și-au găsit loc în timp tot felul de mișcări extremiste și radicalizate, într-o complezență generală a politicii și mediilor românești. Toate au fost tolerate, îngăduite, privite chiar cu oarecare simpatie.

Există cercuri concentrice sau, dacă vreți, straturi suprapuse ale acestor complicități din care crește și se dezvoltă ura și intoleranța. Desigur, nu toți cei care țin discursuri naționaliste sunt la fel de responsabili, dar toți participă, cu contribuții diferite, la întreținerea xenofobiei, a antisemitismului, a șovinismului, a sexismului și a tuturor întruchipărilor posibile ale urii. Pentru că, încă o dată, ceea ce pare curaj la cei care țipă în gura mare că ei vorbesc în numele românilor oropsiți nu este altceva, decât mereu și mereu, un nou îndemn la ură, la discriminare și la excluziune.

Cazul de la TNB este exemplar pentru acest gen de comportament: toți mint și se prefac revoltați, de la directorul interimar co-responsabil pentru distribuirea unei fițuici cu iz penal, până la ministrul care mimează surprinderea.

Nimeni nu are curajul adevărului în această situație, pentru că toți sunt amestecați în aceste publicații și discursuri și manifestări.

Nimeni din Ministerul Afacerilor de Interne nu a luat poziție împotriva nenumăratelor scandaluri și acte de banditism ale extremiștilor, pentru că, nu-i așa, polițiștii, jandarmii și șefii lor sunt cei mai patrioți dintre patrioți, iar cu străinii afară din țară, fie ei unguri sau Fritz.

Cazul de la TNB este exemplar și pentru că totul se leagă, totul e coerent: Dan Puric își ține de multă vreme conferințele delirante în spațiul TNB, directorul interimar este el însuși un admirator al maestrului Puric, iar în redacția scandaloasei publicații se află același inevitabil Dan Puric. Să nu ne facem iluzii deci că în acest circuit vicios al complicității naționaliste și al urii își va găsi loc vreo formă de justiție sau de reparație.

Sunt împreună și nu de acum, nu doar de când i-a surprins Mihai Calin într-o poză pe toți, dovedindu-le minciuna și lașitatea.

Lașitatea naționalistă este ceea ce ține această clasă politică laolaltă, în care pesediști, peneliști și auriști sunt de fapt frați de sânge, frați români și patrioți care jefuiesc și confiscă tot ce are mai bun această țară.

Până nu vom avea niște politicieni care să denunțe cu mult curaj aceste complicități și lașități naționaliste, pentru a spune că ele nu ne fac mai puternici, ci ne vulnerabilizează ca popor în fața pericolelor interne și externe, va trebui să îndurăm încă multă vreme ipocrizia cu tricolor și cu costume populare de circ, va trebui să asistăm la multe comedii proaste jucate de saltimbanci cu ochi umezi și mâini pe inimă la intonarea imnului, dar care au contracte de miliarde cu statul pentru ei si famiglia lor cea mare.

Comentariu publicat inițial pe contul de Facebook al lui Ciprian Mihali.

Ciprian Mihali
Ciprian Mihali
Ciprian Mihali a predat vreme de două decenii filosofia contemporană la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Din anul 2000 este doctor în filosofie al Universităților din Cluj și din Strasbourg. Între 2012 și 2016 a fost ambasador al României în Senegal și în alte șapte state din Africa de Vest. Din 2016 până în 2020 a lucrat în domeniul cooperării internaționale la Bruxelles. Ciprian Mihali este membru al partidului Reper.

5 COMENTARII

  1. Sunt atat de multe neconvergente in articolul dumneavoastra incat se vede ca doriti sa transformati albul in negru pentru cititori. Va rog sa iesiti putin din ideile care va fug prin minte, sa excludeti intelegerea partiala a valorilor si modului de expirmare a domnului Dan Puric si apoi sa reveniti asupra articolului. V-ati limitat enorm analizand de fapt modul in care dumneavoastra vedeti lucrurile, sunteti atat de departe de adevar. O faceti influentat fiind sau ati scris cu mintea limpede si cu sufletul deschis? Lucrez in domeniu de mult timp si da, la dumneavoastra sunt cauze personale care v-au determinat sa scrieti acest articol si sa faceti aceasta judecata. Prin acest articol ati fost departe de impartialitate, corectitudine, echilibru si tot ceea ce are nevoie un Cadru Universitar al celei mai impunatoare Universitati din Romania. Va rog, datorita pozitiei pe care o aveti, sa ramaneti discret in privinta analizelor influentate de interese personale.

  2. Mai purcelus, tu nu esti in stare sa te abtii de la ceafa de porc, si gafai cand urci doua scari….
    fiindu-ti scarba de tine te legi de o legenda a teatrului romanesc, Dan Puric.
    Coada de topor clasic, asta esti.

    • Nu e cam mult spus „legenda a teatrului românesc”? Nu de alta, dar nu mai au loc alde Beligan, si Albulescu, Cocea si Giugari, Caragiu si care or mai fi, ca nu prea se mai vede nimic din pricina maretiei lui Dan Puric! Na, am picat si eu in delir!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul: