De ce nu se vrea reorganizarea teritorial – administrativă a României

Data:

Reorganizarea teritorială și administrativă din România nu a fost prinsă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cea mai importantă reformă necesară administrației publice din România nu se regăsește în acest document.

În 2011 Traian Băsescu, în calitate de președinte al României, a avut o tentativă de a reorganiza teritorial – administrativ țara, însă după multe negocieri și dezbateri publice nu s-a ajuns la niciun consens politic.

 În ultimii ani, subiectul a dispărut efectiv din dezbaterea publică, deși este nevoie mai mult ca niciodată de o astfel de reformă.

Frica baronilor locail de a-și pierde bazinele electorale, ținute bine în frâu la nivel de județe, opoziția UDMR și a funcționarilor publici care și-ar fi pierdut sinecurile nu au dat nicio șansă acestei reforme.

Dacă reorganizarea administrativ teritorială s-ar fi realizat, singurul câștigător ar fi fost cetățeanul. S-ar fi eficientizat administrația publică, care este supraîncărcată de funcționari, consilieri și tot felul de poziții inventate. 

Ar fi dispărut orașele cu 4.000 de locuitori, care acum în 2022 nu sunt altceva decât zone rurale cu statut de urban. Locuitorii din aceste așa-zise orașe trăiesc la țară, dar plătesc impozite de orașe. În plus, nu pot beneficia de multe finanțări europene destinate zonelor rurale, deși ei trăiesc efectiv în rural.

Comunele mici s-ar fi putut  comasa și ar fi putut fi gestionate de aparate administrative mai restrânse și mai eficiente. Un aparat administrativ regional ar fi scurtat mult drumul deciziilor care se iau acum în ministerele stufoase din București.

Ce avem acum?

41 de județe, fiecare județ cu aparate administrative stufoase, cea mai mare parte a funcționarilor angajați pe relații, fără competențe, având un impact negativ asupra eficienței  instituțiilor, creând un dezechilibru prin încărcarea sarcinilor celor câțiva profesioniști din instituții.

8 Regiuni de dezvoltare fără personalitate juridică, create în anul1998 prin asocierea consiliilor județene din România. Aceste regiuni nu au nici un statut administrativ.  

Regiunile de dezvoltare din România nu sunt unități administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale, funcționează ca un ONG, lucru ce a făcut posibilă politizarea acestor entități și apariția fenomenului de corupție în jurul acestora.

Pe lângă aceste Regiuni de dezvoltare improvizate pentru a putea absorbi fondurile europene, în lipsa unor Unități Administrativ Teritoriale Regionale, au mai apărut alte structuri precum Grupurile de Acțiune Locală (GAL), Asociații pentru Dezvoltare Intercomunitară precum Delta Dunării, care își suprapun obiectivele și sarcinile.

Practic, aceste „instituții” improvizate sunt structuri paralele Consiliilor Județene gestionate  cu mână de fier de baronii locali de la nivelul județelor care pot controla foarte ușor canalizarea banilor europeni, nu spre nevoile reale ale comunităților, ci spre activul de partid și interesele economico- financiare ale acestora.

Citește și: România are puține gaze înmagazinate, deși UE cere stocuri de 80%

Din păcate, în ultimi ani am avut astfel de exemple gen teren de fotbal în pantă, saloane de coafură în sate fără canalizare, gaze și rețele de curent electric, iar exemplele ar putea continua.

De exemplu Germania are 16 landuri, Elveția are 26 cantoane la suprafață de 5 ori mai mică decât România, Canada 8 regiuni cu autonomie economică, Polonia, care este mai aproape de noi, 16 Voievodate.

Tot în anul 2011, Comisarul European pentru comerț, afaceri economice și monetare, finlandezul  Olli Rehn răspunde unui grup de europarlamentari români, Norica Nicolai (ALDE), Adina-Ioana Vălean (ALDE), Renate Weber (ALDE), Ramona Nicole Mănescu (ALDE) şi Cristian Silviu Buşoi (ALDE), care au adresat următoarele întrebări in contextul in care Traian Basescu inițiase la acea vreme un demers in sensul de a reorganiza adminitrativ – teritorial Romania.

În prezent, preşedintele României a cerut executivului reorganizarea administrativ-teritorială a României.

Având în vedere prevederile Regulamentului (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului privind instituirea unui nomenclator comun al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS), precum şi Comunicarea Comisiei COM(2007)0087 şi ştiind că o propunere privind reorganizarea administrativă a României, agreată pe plan intern, ar trebui înaintată spre analiză către Eurostat cu cel puţin doi ani înainte de momentul previzionat pentru a întra în vigoare, dorim să vă adresăm următoarele întrebări:

  1. A fost informată Comisia Europeană de către guvernul României cu privire la intenţia de a lansa reforma administrativ-teritorială, astfel încât noile structuri administrative să fie funcţionale până în anul 2012? Dacă da, care este stadiul discuţiilor bilaterale în acest sens?
  2. A primit Comisia Europeană o informare din partea guvernului României cu privire la rezultatele unor eventuale studii de impact şi fezabilitate, care să prezinte efectele unei eventuale reorganizări administrativ-teritoriale a ţării într-o perioadă atât de scurtă, fără o consultare publică prealabilă?
  3. O eventuală reformă administrativă teritorială efectuată de autorităţile române până la finele actualei perioade de programare va avea consecinţe directe asupra capacităţii de finanţare a proiectelor contractate deja, dar care nu au fost încă plătite. Care este poziţia Comisiei Europene în acest sens?

Citește și: Contractele vaccinurilor Pfizer și Moderna, în curs de renegociere

Răspunsul Comisiei Europene

Comisia Europeană este la curent cu dezbaterile politice interne din România privind procesul de înființare a unor regiuni, dar nu a primit nicio informație sau notificare oficială în acest sens. Această chestiune este de competență națională, fiecare stat membru fiind pe deplin îndreptățit să planifice și să pună în aplicare modificări ale organizării administrative la nivel național. 

În ceea ce privește Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 menționat în întrebare, Comisia Europeană nu a primit din partea Institutului Național de Statistică al României vreo notificare oficială nici despre o posibilă reorganizare administrativă a țării sau a unei părți a acesteia, nici despre impactul potențial al reorganizării administrative a României.

O astfel de notificare ar avea la bază articolul 5 alineatul 1 litera (a) din regulamentul respectiv, în care se precizează că statele membre informează Comisia Europeană cu privire la toate modificările care au survenit la nivelul unităților administrative, în măsura în care modificările ar putea afecta nomenclatorul NUTS.

Comisia Europeană (Eurostat) decide în privința propunerilor de modificare a nomenclatorului NUTS pe baza informațiilor primite de la statele membre.

Este demn de menționat că ultima revizuire a nomenclatorului NUTS s-a efectuat în 2010. Prin urmare, în principiu, în ceea ce privește nomenclatorul NUTS, regiunile NUTS ale României valabile în prezent rămân intacte până la intrarea în vigoare a modificărilor rezultate din următoarea revizuire, adică cel puțin până la sfârșitul anului 2014.

În privința consecințelor asupra administrării programelor UE, date fiind momentul avansat în timp din actuala perioadă de programare, necesitatea de a pune în aplicare rapid și eficient programele de dezvoltare aferente perioadei 2007-2013, luând în considerare rata de absorbție extrem de mică (3,4%) și dificultățile existente, Comisia Europeană consideră că autoritățile din România ar trebui să-și concentreze toate eforturile în vederea implementării cu succes a programelor operaționale din perioada actuală în cadrul actualelor structuri, care făceau obiectul programelor în momentul întocmirii lor și care au fost convenite de Comisia Europeană și România.

Bineînțeles, Comisia Europeană este pregătită să sprijine autoritățile din România în eforturile lor de a realiza cea mai eficientă structură pentru perioadele viitoare.

Europarlamentarul Alin Mituță: În Parlamentul României, în acest moment avem o majoritate complet opusă reformismelor.

Reforma teritorial administrativă a României este într-adevăr foarte importantă și poate fi realizată și prin fonduri incluse în cadrul financiar multianual (CFM) al Uniunii Europene, mai ales prin Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT) dar și prin Instrumentul de Sprijin Tehnic (IST) la care delegația USR PLUS din Parlamentul European a lucrat îndeaproape, a explicat europarlamentarul Alin Mituță.

„Trebuie să folosim fondurile europene la maximum, fie că vin prin PNRR fie că vin prin CFM. PNRR și CFM trebuie să fie complementare, de aceea e firesc ca unele reforme să fie incluse în PNRR iar altele, în fondurile structurale. 

Pe lângă asta, reforma administrativ-teritorială este un proces profund dependent de decizia politică din Parlamentul României, acolo unde în acest moment avem o majoritate complet opusă reformelor”, a menționat politicianul.

Europarlamentarul este de părere că România are nevoie de o reorganizare teritorial-administrativă. Reforma teritorială trebuie să înceapă cu un proces coerent de consolidare teritorială voluntară a administrației publice locale la nivelul întâi, cât și abordarea unitară a problemei zonelor metropolitane din jurul orașelor cu peste 150.000/200.000 locuitori, în special Municipiul București.

„România are nevoie de un număr semnificativ mai mic de unități administrativ-teritoriale de nivel 1, dar mult mai puternice, care să dispună de suficiente resurse umane și financiare pentru a furniza servicii publice de calitate și accesibile tuturor cetățenilor, indiferent că este vorba de mediul rural sau urban”, a menționat Alin Mituță.

Citește și: Revizuirea tratatelor UE, propunerea lui Macron și de ce se opune România

„Descentralizarea Programelor operaționale – Formă fără fond”

Pe lângă asta, avem nevoie de o reorganizare teritorial-administrativă la nivel regional pentru a fi mai eficienți în absorbția fondurilor europene. În noul exercițiu financiar, România a ales să descentralizeze Programele operaționale regionale, în gestiunea Agențiilor de Dezvoltare Regionale.

Cu toate acestea, această descentralizare este într-un anumit sens o formă fără fond, pentru că ADR-urile nu au în spate capacitatea administrativă a unei autorități publice regionale, și deci nu e clar dacă vor avea capacitatea administrativă să gestioneze aceste fonduri în mod eficient.

România s-a inspirat în această reformă din sistemul de gestiune a fondurilor din Polonia, însă în Polonia aceste autorități de gestionare a fondurilor regionale au în spate capacitatea administrativă a voievodatelor poloneze – echivalente regiunilor, spre deosebire de România, unde nu avem astfel de autorități regionale. 

Astfel, România are nevoie de reforma administrativ-teritorială, atât în ceea ce reprezintă consolidarea teritorială cât și în ceea ce privește regionalizarea. Acest lucru se poate face cu sprijinul fondurilor europene din Cadrul Financiar Multianual, dacă ar există voință politică în acest sens.

Marius Daea
Marius Daea
Marius Daea este jurnalist cu o experiență de peste 27 de ani în presa scrisă, radio și TV. A început în anul 1993, ca reporter corespondent din Gorj pentru Radio România Oltenia Craiova. Din anul 1998 și-a continuat activitatea profesionalî ca reporter și realizator TV la Antena 1 Târgu Jiu. Din 2004 până în 2010 a fost directorul acestei stații locale. Marius Daea este licențiat în Relații Internaționale și Studii Europene. Este membru al Earth Journalism Network Washington DC, Internews Europe Londra și al Clean Energy Wire Berlin. De asemenea, membru asociat al Federației Europene pentru Jurnalism de Știință. Lucrează ca reporter freelancer de investigație pentru Newsweek Romania.

1 COMENTARIU

  1. Reorganizarea , atit de mult dorita ,are in componenta ei latura deciziei politice si latura unui anume accept social ce concomitent cu avantajele si dezavantajele luarii unei astfel de decizii politice , va avantaja sau nu Statul Roman .O anume forma de respingere exista in intreaga societate iar lucrurile sunt mult mai complicate decit par .O astfel de decizie, politica fiind, poate produce daune .Efectele pervese ce tin de acceptul social poate face mai mult rau tarii .Principial este corecta abordarea dar momentul ales nu este cel actual .Mult mai usor este sa lasam ca timpul si timpurile sa isi spuna cuvintul si aceasta forma ,de noua organizare, sa fie obligatorie din motive obiective si intelese de toti ea neavind succes daca decizia politica capata o forma legislativa cum , nu demult, societatea comunista dorea sa impuna cetateanului desfintarea , la ordin , a satelor romanesti .„Graba strica treaba ”de cele mai multe ori , nerabdarea fiind una dintre noncalitatile neamului .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul: