Când statul român e propriul sabotor. 10 proiecte cu finanțare europeană, înființarea de rețele de gaz în mediul rural, sunt la câteva luni de eșec. Investițiile, 80 milioane de euro din care 60 de milioane euro nerambursabile, ar trebui să fie gata până la finalul anului 2023.
Aferente exercițiului financiar 2014–2020, toate dosarele au fost depuse în intervalul august–octombrie 2020. În luna mai 2021, au fost semnate contractele de finanțare.
Situația e sumbră: până la 31 martie 2022, la șase dintre investiții nu se decontase niciun euro, la restul de patru plățile variau între 0,005% și 0,1% din valoare.
Studiul de caz: comuna Ceplenița, din județul Iași, cu 1.300 de gospodării ce ar trebui să aibă gaz începând din noiembrie 2023. „Poate n-om avea contestații la licitația de execuție”, se încurajează singur Dumitru Laiu, primarul din localitate.
Comuna Ceplenița (65 kilometri de Iași) e situată la 2-3 kilometri de drumul național ce traversează Cotnariul, pe ruta Tg. Frumos – Hârlău. E compusă din patru sate, Ceplenița, Buhalnița, Poiana Mărului și Zlodica. Vreo 1.300 de case în care trăiesc 4.000 de suflete.
24 de proiecte depuse, acceptate 10
În 2016, Primăria a finalizat un studiu de fezabilitate pentru un proiect de alimentare cu gaz. „O vreme, n-am avut ce face cu el pentru că n-am reușit să accesăm nicio finanțare. În 2019 l-am actualizat, iar în 2020 l-am depus spre finanțare prin fonduri europene”, a declarat Dumitru Laiu, primar din 2004 încoace.
În toamna anului 2020, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (denumirea actuală) a lansat pe Axa 8 un apel prin care s-au putut depune dosare pentru înființarea de alimentări cu gaz în mediul rural.
S-au adunat 24 de proiecte, inițiatori fiind comune sau grupuri de comune din întreaga țară. În final, au fost acceptate doar 10, în ordinea descrescătoare a punctajelor comuna Ceplenița ocupând locul 6. Au mai fost selectate localități din județele Harghita, Mehedinți, Prahova, Covasna, Bacău și Arad.
În luna mai 2021 s-au semnat contractele de finanțare. „Pe 30 august 2022, e termenul de predare a proiectării. Urmează verificarea acesteia și apoi, sperăm în septembrie, să scoatem la licitație execuția lucrărilor”, a spus primarul Laiu.
Așadar, 2020, 2021 și jumătate din 2022 s-a dus pe proceduri birocratice și pe proiectare. „Am avut patru ofertanți la proiectare din Iași, București și Brașov. A câștigat o firmă din Tg. Frumos. Dar au fost 3 contestații, fiecare ne-a întârziat cu mai mult de-o lună. În total, contestațiile ne-au luat 4 luni, dar am avut noroc că nu s-au mutat și în instanță, altfel dura mai mult”, a afirmat primarul din Ceplenița.
Cu toate că acest proiect este finanțat aferent exercițiului 2014 – 2020, contractul de finanțare a fost semnat în 2021, practic în afara perioadei bugetare, în acel termen de grație N+3, adică 2020 + 3 ani = 2023. „În 2020 s-a deschis apelul, atunci am depus și noi. Nu știu de ce a fost așa de târziu”, a menționat primarul Laiu.
Licitațiile vor dura minimum câteva săptămâni
Până acum, la un an și patru luni de la semnarea contractului de finanțare, din valoarea totală a proiectului de la Ceplenița de 25,7 milioane de lei, s-au atribuit doar două licitații. Aproape 100.000 de lei pentru servicii de informare și publicitate și 650.000 lei pentru asistență și proiectare tehnică.
Primarul Laiu nu știe dacă lucrările ar putea începe anul acesta. „Urmează licitația pentru execuție. Sper să nu fie contestații pentru că acum sunt lucrări în toată țara și pe fonduri europene, și pe Anghel Saligny și pe PNRR. E de treabă pentru toată lumea”, a zis Laiu. Cu alte cuvinte, primarul spune că e loc pentru toate firmele de construcții și n-ar mai trebui să se conteste reciproc.
Chiar și fără contestații, procedurile birocratice de la licitația de execuție se vor întinde pe câteva săptămâni, până în toamnă – iarnă. Dacă vor fi contestații, atunci semnarea contractului s-ar putea amâna pentru 2023. Și vor rămâne doar 11-12 luni pentru execuția efectivă.
„Proiectul cuprinde toate cele patru sate ale comunei. Vor fi montate stații de transformare, conducte principale, secundare, inclusiv branșamente pentru fiecare gospodărie. Cu tot cu ceasul dus până la poartă, locuitorii vor trebui doar să prelungească țeava până în casă. Va fi un sistem inteligent care-și va regla automat presiunea, se va închide automat în caz de incendiu, iar locul unei avarii va fi identificat cu precizie datorită unui sistem cu fir trasor”, a explicat Dumitru Laiu. E așa numita „rețea inteligentă de distribuție a gazelor naturale”.
Pentru primarul din Ceplenița, investiția de 25 milioane de lei în rețeaua de gaz, echivalentul a 5 milioane de euro, înseamnă bugetul anual al comunei pe 5 ani. A pornit-o în 2016, prin studiul de fezabilitate, dar nu e sigur că va fi gata la termenul stabilit, 30 noiembrie 2023. Dacă nu, speră măcar la o fazare.
Pare incredibil, cel puțin 8 ani pentru înființarea unei alimentări cu gaz. Culmea, comuna Ceplenița este așezată ideal, la doar 2 kilometri distanță de magistrala de gaz.
Rețele inteligente de distribuție a gazelor naturale în 45 localități
Mai mult, pe 4 februarie 2022, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat un lot nou de contracte.
„Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (AM POIM) din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene anunță finalizarea evaluării cererilor de finanțare depuse în a doua sesiune a apelului «Dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale». În urma evaluărilor au fost selectate pentru finanțare, în limita alocării disponibile, primele 15 proiecte cu cel mai mare punctaj (…).
Aceste proiecte vor asigura dezvoltarea de rețele inteligente de distribuție a gazelor naturale în 45 localități. Valoarea cumulată a investițiilor este de 180 milioane euro. De remarcat că în această sesiune au fost propuse proiecte complexe, care deservesc mai multe localități și un număr mai mare de beneficiari finali.
În urma primei sesiuni a apelului, au fost selectate 10 proiecte care prevăd instalarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor”, este o parte din conținutul anunțului de pe pagina ministerului. Așadar, există și o a doua etapă, încă 15 proiecte, care sub nicio formă nu pot fi terminate până în decembrie anul viitor.
Rămâne întrebarea de ce aceste proiecte aferente 2014 – 2020 s-au semnat abia în 2021, iar un al doilea lot chiar în 2022? „Nu am informații strict pe acest apel, însă este posibil ca acest tip de finanțare, pe gaze naturale, să fi fost rezultatul unei negocieri între România și Comisia Europeană în ultima perioadă, anii 2019 – 2020.
După ce s-a observat, poate, că au rămas bani necheltuiți și că există un interes din partea primarilor de comune pe acest tip de finanțare”, a explicat un expert în fonduri europene. Înțelegerea cu Comisia Europeană s-a concretizat târziu.
Aceeași sursă a menționat că, cel mai probabil, dacă investițiile nu vor fi recepționate la termen, vor fi fazate. Duse pe exercițiul financiar 2021 – 2027.
„Aceasta fazare sigur se va întâmpla pe proiectele de Apă-Canal. În județul Iași, acestea se ridică la jumătate de miliard de euro. Sigur nu vor fi gata într-un an jumătate, așa că vor fi continuate pe noul exercițiu. La fel s-ar putea întâmpla și cu conductele de gaze naturale”, a explicat specialistul, sub rezerva anonimatului.
3 măsuri simple pentru urgentarea proiectelor europene
Soluțiile pentru ca proiectele cu finanțare europeană să fie implementate mai rapid rămân aceleași, a spus expertul:
– simplificarea procedurilor de licitație/contestații
– urgentarea înființării autorităților de management
– elaborarea mai rapidă a ghidurilor și lansarea apelurilor
8 ani, 0 lei decontați în cele 10 comune
Situația decontărilor pe investițiile de înființare rețele de gaz la data de 31 martie 2022:
1) comuna Simian (județul Mehedinți) – total valoare 55 milioane de lei, 0 lei plăți către beneficiar (fonduri UE + contribuția națională)
2) comuna Remetea (Harghita) – 48 milioane lei valoare totală, 0 lei plăți către beneficiar
3) comuna Sânsimion (Harghita) – 30 milioane lei valoare totală, 3.200 lei fonduri UE și 565 lei contribuția națională au fost plățile către beneficiar. Adică, 0,01%
4) comuna Baba Ana (Prahova) – 27 milioane lei total, 0 lei decont
5) comuna Ozun (Covasna) – 36 milioane lei total, 3.181 lei de la UE și 561 lei de la Guvern. Tot 0,01%
6) comuna Socodor (Arad) – 55 milioane lei total, 66.670 lei de la UE, 11.765 contribuție națională. Un procent de 0,1%
7) comuna Coțofănești (Bacău) – total de 23 milioane de lei, 0 lei decont
8) comunele Ciceu, Siculeni, Racu (Harghita) – 44 milioane de lei, 0 lei decont
9) comunele Tomești, Cârța, Dănești, Mădăraș, extinderea și modernizarea rețelei existente în comuna Sândominic (Harghita) – 62 milioane de lei, plăți către beneficiar în valoare de 3.088 lei (fonduri UE) și 545 lei (constribuția națională) = 0,005%
10) comuna Ceplenița (Iași) – valoare totală 25 milioane lei, 0 lei deconturi
Listele cu proiectele și cu valorile decontate sunt disponibile pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
Citește și: Marea Scăpare din România
Incredibil: acum se cumpără dezinfectanți pentru pandemia din 2020!
O altă situație stranie, tot la Ceplenița. Comuna se află în plină procedură de achiziție dezinfectanți și echipamente de protecție, tot prin POIM, în contextul pandemiei de COVID-19. Valoarea totală a contractelor depășește 1 milion de lei, achiziția a fost împărțită în 10 loturi, fiecare cu câte 8 – 10 ofertanți.
Se cumpără măști, mănuși, dezinfectanți de mâini și de suprafețe, dispensere, covoare antibacteriene, nebulizator, porți detecție temperatură.
Primăria Ceplenița a depus cererea de finanțare în 2021, contractul s-a semnat în februarie 2022, iar procedura este încă în curs. În plină pandemie nu a putut beneficia de aceste materiale. Acum, când numărul cazurilor a scăzut mult, încă se analizează ofertele.
„Dar dacă crește iar? Plus că nu e vina noastră, acestea au fost procedurile, a trebuit să le respectăm”, a declarat Dumitru Laiu, primarul comunei.
Articol publicat și în Reporter de Iași, în cadrul programului EU Cohesion Funds Impact on People’s Lives.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
[…] 10 proiecte cu finanțare europeană, înființarea de rețele de gaz în mediul rural, sunt la câteva luni de eșec. Investițiile, 80 milioane de euro din care 60 de milioane euro nerambursabile, ar trebui să fie gata până la finalul anului 2023, transmite presshub.ro. […]
ce prosti. nu stiu ca 1km=800m si pot aplica reteta si aici si gata, le intra in buzunar si banu european? asa ei viseaza numai Saligny, Saligny ….