Europarlamentarii români profită de războiul din Ucraina pentru a reactiva un demers periculos pentru mediu

Data:

Războiul din Ucraina și discuțiile despre independența energetică față de Rusia sunt două pretexte folosite de o parte dintre europarlamentarii PNL și PSD pentru a debloca lucrările la 18 micro-hidrocentrale din România care ar distruge animalele și plantele din zone protejate.

Istoria acestor proiecte este veche. Micro-hidrocentralele au fost construite fără să se respecte Directivele europene privind apele și nici măcar legislația națională. Astfel de proiecte au fost încurajate în perioada în care președinte al României era Traian Băsescu. Inițial, au fost chiar finanțate de UE prin fonduri europene.

Dar modul cum s-a făcut implementarea proiectelor a determinat UE să nu mai considere acest tip de energie verde, pentru că impactul asupra mediului este, de fapt, mult prea mare.

În ciuda acestei situații, discuțiile despre independența energetică a României, în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, a permis unor europarlamentari să redeschidă discuția despre aceste micro-hidrocentrale.

Minciuna energiei verzi

Primul care a lansat această idee a fost eurodeputatul PNL Gheorghe Falcă, membru în Comisia pentru transport și turism și în Comisia pentru petiții, respectiv membru supleant în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Politicianul a afirmat, într-o discuție cu o delegație a jurnaliștilor români la Bruxelles, organizată de Freedome House România și Delegația în România a Comisiei Europene, că din activitatea sa la comisia de petiții a observat că în Italia legislația permite funcționarea de hidrocentrale în parcurile naturale, iar la noi nu e acceptată nici măcar în ariile naturale protejate, deși este energie verde.

Gheorghe Falcă le-a comunicat eronat jurnaliștilor că energia produsă de sectorul hidro este verde. Mai mult, politicianul face confuzii grave între termenii de arie naturală protejată și parc natural. Practic, ar fi vrut să spună sit Natura 2000, deoarece în taxonomia definită de legislația română o arie naturală protejată este și parcul natural și cel național și rezervațiile.

Problema cu micro-hidrocentralele construite în România este că situația din teren nu corespunde cu cea din acte. În realitate, din cauza captării unei cantități însemnate din debitul râurilor de munte în conducte, dispare fauna și flora din avalul acestor microhidrocentrale. Efectul produce în timp schimbări majore în mediul natural și au consecințe pe termen lung.

Citește și: ​Parlamentul European solicită ca fondurile UE să fie mai bine protejate împotriva oligarhilor

PNL conduce comisii importante pe mediu și energie

Gheorghe Falcă este susținut de colegul său liberal Daniel Buda, care a susținut la rândul său, în discuția cu jurnaliștii români veniți la Bruxelles, că acestea sunt doar probleme de implementare și nu de legalitate.

De fapt, încălcarea legislației se face atât la elaborarea proiectului, când sunt supraevaluate debitele râului pentru a susține viabilitatea proiectului, dar și după, când din râul de munte rămâne foarte puțină apă pentru vietăți. Prin aceste manevre se încalcă atât Directiva europeană privind apa cât și legislația națională respectiv Legea apelor nr. 107/1996.

Cei doi au fost parțial contraziși de Mircea Hava, care a recunoscut că a văzut și el astfel de cazuri unde râul a fost lăsat fără apă, iar aceia care au făcut aceste proiecte, spune dânsul, trebuie pedepsiți.

Grupul PNL din Parlamentul European deține poziții importante la nivelul comisiilor parlamentare. Vicepreședinte al comisiei ENVI (pentru mediu, sănătate și siguranță alimentară) este  Cristian Bușoi și vicepreședinția comisiei AGRI (pentru agricultură și dezvoltare rurală) este deținută de Daniel Buda.

Citește și: Suveranistul Terheș se teme că Putin nu se oprește în Ucraina. Dar nu renunță la a critica NATO și Bruxelles

Dan Nica dă vina pe „broaște și peștii obezi”

Delegația de jurnaliști, din care am făcut parte, a avut o discuție similară și cu europarlamentari ai PSD. Dintre aceștia s-a remarcat Dan Nica, liderul de grup al eurodeputaților PSD și coordonator al europarlamentarilor Grupului S&D din Comisia ITRE pentru Industrie, Energie și Cercetare din cadrul Parlamentului European.

De asemenea, Dan Nica figurează și ca membru supleant în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Politicianul a afirmat că există un curent care se împotrivește dezvoltării sectorului hidroenergetic pentru că „pe de o parte pune în pericol broaștele, iar pe de altă parte peștii devin foarte mari, peștii devin obezi și acest lucru duce la afectarea biodiversității”.

Aceasta este explicația, conform lui Nica Dan, pentru care România are 18 hidrocentrale care sunt sunt gata 90% și sunt blocate. Dan Nica afirmă răspicat că este vorba de un populism isteric care nu este bazat pe niciun fel de date produse de cineva care să se priceapă la acest domeniu.

I-am comunicat lui Dan Nica faptul că este inacceptabil ca un eurodeputat să se exprimă în acest mod pe o problemă sensibilă ce ține de mediul înconjurător. Nu e vina broaștelor și a peștilor că noi vrem să le distrugem habitatul natural prin intervenții invazive și care modifică substanțial condițiile hidromorfologice.

Nu e vina acestor viețuitoare că trăiesc de mii de ani acolo și că noi vrem acum să le distrugem habitatul, este însă vina noastră că nu ne preocupăm să facem hidrocentralele în care să nu le pună viața în pericol. În plus, punerea problemei de o manieră care să ducă în derizoriu activiștii de mediu și protecția naturii este o atitudine de desconsiderare a politicilor europene care vizează tocmai reducerea influenței și ingerințelor omului în mediul natural și sălbatic.

Mihai Tudose, fostul premier al României, acum europarlamentar, a menționat că în perioada când era el la Guvern a apărut un studiu legat de un baraj în care se spunea că acolo își depune lapții un anume tip de păstrăv.

Dar, a susținut fostul premier, s-a interesat și specialiștii i-au comunicat că acel păstrăv nu a mai fost văzut în zonă de 40 de ani. La fel s-a referit la pasajul de pe autostrada spre Timișoara unde se construiește un pasaj pentru ursul de Banat care nu ar mai fi fost reperat de peste 48 de ani.

Citește și: VIDEO Europarlamentarul Falcă, despre refacerea Canalului Siret – Bărăgan prin PNRR: EXCLUS

Micro-hidocentralele încalcă legea națională și europeană

În realitate, construirea de hidrocentrale din România a fost blocată din motive ce țin de nerespectarea condițiilor de protecție a biodiversității și nerespectarea Directivei cadru privind apa și a Legii Apelor din România. 

Administraţiile Bazinale a Apelor Române emit avize de gospodărire a apelor, fără să țină cont de avizul de mediu (nr. 10938/10.12.2012) la „Strategia Energetică a României pentru perioada 2007-2020, actualizată pentru perioada 2011-2020”, care interzice amplasarea microhidrocentralelor în siturile de interes comunitar care au fost propuse pentru protejarea speciilor de peşti, vidră şi rac, precum este cazul multor zone de munte.

De asemenea, se încalcă Directiva Cadru privind Apa, pentru că în urma deteriorărilor hidromorfologice grave, starea ecologică a râului se poate estima că va scădea sub o stare ecologică bună.

Prin afectarea gravă a ecosistemului acvatic şi alterarea albie minore, se încalcă şi prevederile Legii nr. 107/1996 (Legea Apelor). De asemenea, ulterior edificării construcțiilor și punerii în exploatare a MHC-urilor este obligația Apelor Române să verifice modul de respectare a autorizației de gospodărire a apelor, respectiv să vadă dacă efectiv se lasă debitul minim necesar pentru supraviețuirea vietăților.

Acest lucru însă nu se mai face iar râul seacă în primul an de secetă, pentru că investitorii vor să își amortizeze rapid investiția prin producția neîntreruptă de energie electrică. Mai mult, statul român prin acordarea de certificate verzi producătorilor de energie din sectorul hidro încurajează în continuare construcția de MHC, deși acestea s-au dovedit deja foarte dăunătoare mediului.

Ion Lucian Petras
Ion Lucian Petras
Ion Lucian Petraș este editor al publicației bistrițene Săptămâna online. Ofițer în rezervă, analist de intelligence și jurnalist. Are o experiență bogată în analiza de intelligence, este expert în domeniul securității naționale și vrea să contribuie la dezvoltarea spiritului civic prin lansarea acestui săptămânal și alte proiecte civice interesante.

5 COMENTARII

  1. E greu de înțeles întrutotul poziția celor care se declară ecologiști.
    Pe de o parte nu propun soluții pentru criza energetică, vazând că de ex. Germania va prelungi funcționarea centralelor pe cărbune, ceea ce e pentru mediu mult mai rău decât afectarea unor zone protejate: știm cu toții că vântul duce gazele de ardere în tot locul.
    Pe de altă parte suțin că hidrocentralele „captează apa”, ignorând cu voioșie legile fizicii. Există centrale care returnează apa imediat (ex. centralele de pe Argeș, vizitați-le la Curtea de Argeș, Zigoneni, Merișani, Bascov, etc. sau pe Olt, la Rm. Vâlcea) și centrale care returnează la oarece distanță în aval. În hidrocentrale nu au loc procese care „consumă” apa.
    Tot dumnealor se fac că nu știu că energia solară și eoliană nu se poate stoca pentru folosire la nevoie, dar apa poate fi ținută în lacurile de acumulare.
    În ceea ce privește politicienii occidentali, de la o vreme am dubii mari asupra integrității lor mentale. Priviți doar la d-na ministru al apărării din Germania țopăind vesel lângă trapa unui camion militar, sau întrebați-vă ce a vrut să spună madam minstru de externe al Germaniei cerând o politică externă „feministă”, utând să explice ce ar fi asta.

  2. Premize:
    -Aceste hidrocentrale sint construite pina la o proportie de 90%. Pentru aceste constructii ns-au investit bani seriosi.
    -Daca ar produce energie electrica, investitiile s-ar amortiza in timp, si apoi s-ar produce energie electrica in profit.
    -Mediul este afectat (grav?) de aceste constructii si sistemele aferente lor.

    Concluzii (Rezolvare):
    -Sau se termina constructia hidrocentralelor, si apoi se dau in functie, pentru cel putin 50 de ani, cu respectarea stricta si la maxim a conditiilor de mediu si biodiversitate.
    -Sau, daca nu este posibila respectarea mediului geografic si a biodiversitati, se demoleaza complet constructiile respective (ceea ce, iar asa, costa bani), si se aduce mediul afectat, la starea initiala, similara cu cea nealterata.

    A lasa acele baraje semi-construite in plata Domnului nu va proteja mediul!!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul: