EXCLUSIV. Câți agresori sexuali sunt în Registrul național din România. Cel mai bătrân are 98 de ani

Data:

Peste 2.100 de români au fost condamnați pentru act sexual cu un minor, 366 pentru coruperea lor sexuală, 52 pentru racolare în scopuri sexuale, 924 pentru pornografie infantilă, iar 34 pentru incest, arată datele oficiale înscrise în Registrul agresorilor sexuali.

România, „grădina Maicii Domnului”, este, din păcate, și raiul agresorilor sexuali, după cum arată datele și informațiile, publice sau nepublice, vehiculate în ultimii zece ani la nivel național și european. Mai nou, România a înființat un Registru al infractorilor sexuali, care ar putea face mai multă lumină asupra acestui fenomen și asupra deficiențelor din sistemul nostru judiciar.

„Zilnic, conform datelor MAI, au loc în medie cinci cazuri de viol în România. La fiecare patru zile un minor e abuzat sexual, fetiță sau băiețel. 16% dintre adulții tineri (16-24 de ani) au fost abuzați sexual ca minori. 2.400 de copii sunt abuzați sexual în fiecare an. Anual avem  peste 700 de cazuri de nașteri la fetițe cu vârsta între 10 și 14 ani, nașteri corelate adesea cu un istoric de abuz sexual. (…)

Citește și: EXCLUSIV. Întreaga povestea a unei descoperiri care a făcut senzație. Vechile cărți din Mediaș

Rata de recidivă generală, de 70%, e cu atât mai alarmantă în cazul infracțiunilor de natură sexuală (…) Și nu doar deținuți, persoane în poziții de autoritate – preoți, profesori, polițiști – își calcă pe jurământul profesional și transformă femei și copii în victime.

Asta pe fundalul unui climat social în care 55% dintre români consideră că, în unele cazuri, agresiunile sexuale pot fi justificate, 20% considerând că nu trebuie incriminat deloc. În timp ce în proporție covârșitoare victimele au gânduri sinucigașe”, se arată în expunerea de motive a legii adoptate în 2019 prin care a fost înființat „Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor”.

Dar își ating astfel autoritățile scopul propus prin crearea acestui instrument legal? Obțin rezultatele dorite în ceea ce privește stoparea sau măcar limitarea acestui flagel social?

„În realitate, sunt zeci de mii de abuzuri sexuale cu victime minori. Parchetul General doar mimează interesul pentru protecţia drepturilor victimelor”, declara recent, într-un interviu acordat pentru PRESShub, procurorul Marian Trușcă, coordonatorul unui grup de procurori de la Parchetul Capitalei specializat în investigarea abuzurilor sexuale cu victime minore.

Și tot procurorul Marian Trușcă atrăgea atenția, într-un articol publicat anterior pe site-ul Juridice.ro, că doar: „Cel mult 13-14% din dosarele penale având ca obiect abuzuri sexuale comise asupra minorilor sunt trimise în judecată. Să fie oare false peste 80% din acuzaţiile de abuz sexual sesizate de copii? Exclus!”.

În acest context complicat, care dă naștere la foarte multe semne de întrebare, am făcut un prim pas înainte și am solicitat Biroului de Presă al IGPR mai multe informații statistice despre datele înscrise acest Registru al agresorilor sexuali, la un an de la implementarea lui practica instituțională.

Iată ce am aflat că știu autoritățile statului, în acest moment, despre infracțiunile sexuale care au loc pe teritoriul României, ca rezultat al activității depuse de polițiști, asistenți sociali, procurori și judecători.

Câte persoane sunt înscrise în Registru, în total și pe cele 4 categorii menționate prin lege

Conform IGPR, la data de 16.09.2022 erau înscrise în Registrul Agresorilor Sexuali 63.090 de persoane active, dintre care:

  • 52.975 – persoane fizice condamnate ori împotriva cărora s-au luat alte măsuri cu caracter penal
  • 11.794 – persoane de cetăţenie română, despre care s-au primit comunicări de luare în evidenţă din partea autorităţilor centrale din alte state
  • 20 – persoane născute în străinătate, despre care s-au primit comunicări din partea autorităţilor competente ale altor state, cu privire la săvârşirea unei astfel de infracţiuni și despre care sunt date că se deplasează sau că se pot deplasa pe teritoriul României
  • 0 – minori în cazul cărora instanţa de judecată a dispus înscrierea în Registru în mod expres, în cadrul unui proces penal

„Menționăm că diferența dintre numărul total de persoane (63.090) înregistrate în Registrul național automatizat, cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor și numărul de persoane condamnate în funcție de categoriile existente în Registru (64.789) (…) constă în faptul că o persoană condamnată în România, poate avea implementate și condamnări din străinătate”, se mai precizează în răspunsul furnizat de IGPR la solicitarea noastră.

Citește și: INTERVIU Ce se va schimba în Italia și în UE după ce Giorgia Meloni devine prim-ministru

Din păcate, nu am putut afla câte dintre persoanele înscrise în Registru se află în acest moment în penitenciare și câte sunt în libertate, adică printre noi, explicația IGPR fiind aceea că ”în urma consultării structurii de specialitate din cadrul Poliției Române a rezultat faptul că nu deținem datele statistice în forma solicitată de dumneavoastră”.

Statistica pe categorii de infracțiuni

În schimb, statistica privind condamnările (sentințele penale) pe categoriile de infracțiuni comise prevăzute în lege este cât se poate de clară:

a) 1.157 de sentințe penale privind infracțiunea de trafic de persoane;

b) 1.130 de sentințe penale privind infracțiunea de trafic de minori;

c) 1.688 de sentințe penale privind infracțiunea de proxenetism;

d) 31 de sentințe penale privind infracțiunea de exploatare a cerșetoriei;

e) 13 sentințe penale privind infracțiunea de folosire a unui minor în scop de cerșetorie;

f) 43 de sentințe penale privind infracțiunea de folosire a serviciilor unei persoane exploatate;

g) 24 de sentințe penale privind infracțiunea de folosire a prostituției infantile;

h) 3.530 de sentințe penale privind infracțiunea de viol;

i) 714 de sentințe penale privind infracțiunea de agresiune sexuală;

j) 2.171 de sentințe penale privind infracțiunea de act sexual cu un minor;

k) 366 de sentințe penale privind infracțiunea de corupere sexuală a minorilor;

l) 52 de sentințe penale privind infracțiunea de racolare a minorilor în scopuri sexuale;

m) 17 sentințe penale privind infracțiunea de hărțuire sexuală;

n) 14 sentințe penale privind infracțiunea de folosire abuzivă a funcţiei în scop sexual;

o) 924 de sentințe penale privind infracțiunea de pornografie infantilă;

p) 337 de sentințe penale privind infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri;

q) 34 sentințe penale privind infracțiunea de incest.

Vârstă, sex, localizare

În ceea ce privește statistica pe categorii de vârstă/ sex ale infractorilor din Registru apare o surpriză. Dacă era de așteptat ca numărul bărbaților să fie mai mare decât al femeilor (5.250 de femei și 57.840 de bărbați), este surprinzător faptul că cel mai vârstnic infractor sexual are 98 de ani, plaja vârstelor agresorilor mergând de la 18 ani în sus.

Din păcate, așa cum nu am putut afla de la IGPR câți dintre infractorii sexuali din Registru sunt în libertate, cunoscută fiind rata mare de recidivă, nu am putut obține nici date statistice pe județe.

”Potrivit prevederilor art. 8, alin. (1) din Legea nr.118/2019 „în cadrul inspectoratelor de poliţie judeţene şi la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti este organizat şi funcţionează Registrul local, în care se ţine evidenţa persoanelor fizice născute în raza administrativ teritorială a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, care fac obiectul Registrului”, fapt pentru care nu deținem datele statistice în forma solicitată de dumneavoastră”, se arată în răspunsul primit de la biroul de presă.

Citește și: Dezintegrarea morală

Certificatele de integritate comportamentală obligatorii

O situație interesantă este și cea referitoare la certificatele de integritate comportamentală,  obligatorii conform legii pentru cei care lucrează în anumite domenii de activitate.

Astfel, potrivit art. 18 din Legea 118/2019: „instituţiile din sistemul de învăţământ, sănătate sau protecţie socială, precum şi orice entitate publică sau privată a cărei activitate presupune contactul direct cu copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi sau alte categorii de persoane vulnerabile ori care presupune examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane au obligaţia de a solicita persoanelor cu care încheie raporturi de muncă, contracte de voluntariat sau alte asemenea raporturi prezentarea certificatului de integritate comportamentală”.

Conform IGPR, „de la data operaționalizării Registrului și până în prezent au fost eliberate 179.841 de certificate de integritate comportamentală”.

Dintre acestea, 179.580 de certificate de integritate comportamentală au fost eliberate persoanelor care nu sunt cunoscute cu mențiuni în Registru și ”261 de certificate de integritate comportamentală au fost eliberate persoanelor cunoscute cu  mențiuni în Registrul Agresorilor Sexuali”.

În funcție de motivul solicitării documentului, au fost eliberate certificate de integritate comportamentală pentru :

  • D.G.A.S.P.C. – 15.700 de certificate
  • asistență socială – 985
  • asistent maternal – 1.034
  • angajare – 57.754
  • concurs – 23.937
  • locul de muncă- 19.662
  • titularizare – 27.203
  • dosar – 27.802
  • alte motive – 5.764

Rămâne de văzut, coroborând cu alte date statistice, dacă legea a fost respectată de toți cei sunt obligați să ceară sau să prezinte instituției la care lucrează aceste certificate de integritate comportamentală.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Articol publicat în Campania Națională de Conștientizare în privința Traficului de Persoane, derulată de Freedom House România în cadrul proiectului Stop-AT.

STOP AT
spot_img
Camelia Badea
Camelia Badea
Camelia Badea este jurnalist. A activat la Realitatea TV între 2005 și 2007, ca editor baze de date și documentarist și a fost reporter la Ziare.com, din 2008 până în 2020. A fost senior editor și coordonator la Spotmedia. A mai lucrat la Institutul Român de Istorie Recentă, Centrul pentru Studii Politice şi Analiză Comparativă. A absolvit Facultatea de Matematică din cadrul Universității București.

7 COMENTARII

  1. […] La fiecare patru zile un minor e abuzat sexual, fetiță sau băiețel. 16% dintre adulții tineri (16-24 de ani) au fost abuzați sexual ca minori. 2.400 de copii sunt abuzați sexual în fiecare an. Anual avem peste 700 de cazuri de nașteri la fetițe cu vârsta între 10 și 14 ani, nașteri corelate adesea cu un istoric de abuz sexual, scrie PressHub […]

  2. […] La fiecare patru zile un minor e abuzat sexual, fetiță sau băiețel. 16% dintre adulții tineri (16-24 de ani) au fost abuzați sexual ca minori. 2.400 de copii sunt abuzați sexual în fiecare an. Anual avem peste 700 de cazuri de nașteri la fetițe cu vârsta între 10 și 14 ani, nașteri corelate adesea cu un istoric de abuz sexual, scrie PressHub […]

  3. […] La fiecare patru zile un minor e abuzat sexual, fetiță sau băiețel. 16% dintre adulții tineri (16-24 de ani) au fost abuzați sexual ca minori. 2.400 de copii sunt abuzați sexual în fiecare an. Anual avem peste 700 de cazuri de nașteri la fetițe cu vârsta între 10 și 14 ani, nașteri corelate adesea cu un istoric de abuz sexual, scrie PressHub […]

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

240 de ruși cer protecție temporară în Iași. Au fugit de Putin și se pun la adăpost

Un efect mai puţin cunoscut al războiului din Ucraina:...

Reduceri semnificative de prețuri la Petrom în prima zi de minivacanță

Minivacanța de 1 decembrie începe cu ieftiniri la Petrom,...

Românii mai așteptă cu ridicarea vizelor pentru SUA. Aurescu are o soluție

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că a...