Extremismul vine cu recesiunea? Ce soluții are România

Data:

Războiul din Ucraina ar putea descuraja pentru moment mișcările extremiste din statele europene, dar pe termen lung simpatia pentru ele ar putea crește din nou. Deocamdată, în România, populismul câștigă teren.

Extremismul a eșuat la alegerile din acest weekend în Franța și Slovenia, după ce a avut câștig de cauză în Ungaria, unde Viktor Orban și-a adjudecat al patrulea mandat de prim-ministru. În Franța, Emmanuel Macron a obținut o victorie clară de 58 % față de extremista Marine Le Pen (41%), dar aceasta are un câștig relativ față de alegerile precedente de 8 procente: în 2017 scorul a fost Macron 66% -Le Pen 34%.

Pe fondul absenteismului de aproape 30%, extremiștii francezi, deși nu au câștigat fotoliul prezidențial, și-au demonstrat, totuși, forța. Le Pen a reușit să convingă destul de mulți votanți să vină de partea sa, cu toate că înclinațiile ei pro-ruse au fost la vedere.

Le Pen a luat credite mari de la bănci patronate de Vladimir Putin: în 2014, când Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina, Le Pen a făcut declarații de susținere a acestui rapt teritorial. Anul acesta, banii pentru campanie i-au venit printr-o bancă de la Budapesta, apropiată de Viktor Orban.

În schimb, discursul ei s-a concentrat la acest scrutin asupra costului vieții: cât de mult au crescut prețurile pe fondul războiului din Ucraina și cine ar putea să-i ajute pe cei săraci să nu fie afectați atât de rău.

Citește și: Trei idei, la cald, după victoria lui Macron

Criza economică ar putea, deci, să le sufle vânt în pânze populiștilor și extremiștilor, iar refugiații ucraineni atât de bine primiți ar putea fi transformați de naționaliști, după cum sugerează deja unele trenduri din spațiul virtual de limbă română, în țapi ispășitori pentru nemulțumirile autohtone. Deja, aproape 30 la sută din populație identifică războiul drept cauză principală pentru declanșarea crizei economice, potrivit unui sondaj Avangarde, comandat de G4media

Pentru 78% dintre cei chestionați, mărirea prețurilor e cea mai mare problemă și care nu are rezolvare, pentru că țara trăiește de pe-o zi pe alta, din împrumuturi, dependentă de alții și fără planuri care să o scoată din această spirală nesănătoasă.

Românii nu au încredere în politicienii actuali că ar putea să administreze bine lucrurile pe timp de criză: sub 15 % din electorat e de părere că primul ministru Nicolae Ciucă sau liderul PSD Marcel Ciolacu ar fi pregătiți, în vreme ce încrederea în Cătălin Drulă, liderul interimar al USR, și în George Simion, președintele AUR, este sub marja de eroare de 3,2%.

Continuarea în Deutsche Welle.

Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul: