sâmbătă, iunie 19, 2021
AcasăProiecte editorialeBani EuropeniFondurile europene pentru restaurarea a două monumente istorice din Constanța riscă să...

Fondurile europene pentru restaurarea a două monumente istorice din Constanța riscă să se piardă: Nu s-a prezentat nimeni la licitație

Banii europeni pentru restaurarea a două monumente istorice din Constanța ar putea fi pierduți. Motivul: nu s-a prezentat nicio firmă la licitația organizată de Consiliul Județean Constanța pentru desemnarea constructorului și a proiectantului. Este vorba de restaurarea Mormântului Pictat Hypogeu și a Edificiului Roman cu Mozaic, finanțarea europeană pentru cele două proiecte fiind de circa 16 milioane de lei.

Potrivit anunțurilor din sistemul electronic de achiziții publice, cele două licitații demarate la începutul lunii februarie 2019 au fost anulate după ce nu s-a depus nicio ofertă până la scurgerea termenului limită. 

Interesul firmelor pentru cele două proiecte de restaurare a fost atât de mic, încât nu numai că nu au fost depuse oferte, însă în sistemul electronic de achiziții publice nici măcar nu au fost solicitate clarificări despre documentații, așa cum se întâmplă la majoritatea achizițiilor publice. 

Care este explicația?

Consiliul Județean Constanța a reușit să semneze patru proiecte de finanțare pe fonduri europene pentru restaurarea a patru monumente istorice importante din județ: Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, Cetatea Carsium, Mormântul Pictat Hypogeu și Edificiul Roman cu Mozaic.

Pentru toate cele patru proiecte s-au demarat licitații care, conform SICAP, se ridică la aproximativ 35,6 milioane lei (7,5 milioane euro).

Pentru toate cele patru proiecte, CJC a stabilit prin contractul de finanțare cu Comisia Europeană să realizeze licitații integrate: adică să organizeze o singură licitație care să cuprindă atât contractarea serviciilor de proiectare, cât și a celor de execuție a lucrărilor. Astfel, pentru a participa la licitație, firmele de proiectare ar fi trebuit să se asocieze cu cele de execuție și să depună oferte comune.

Au existat două motive pentru care beneficiarul și Comisia Europeană au ajuns la această soluție. În primul rând, câștigarea timpului prin organizarea unei singure licitații (atât pentru proiectare, cât și pentru execuție – până acum fiind nevoie de două licitații pentru contractarea ambelor servicii). În al doilea rând, pentru a evita problemele apărute după demararea lucrărilor între proiectant și firma de execuție, așa cum s-a întâmplat, spre exemplu, în cazul Capidava, acolo unde, din varii motive, executanții au înfipt fier beton în piatra veche a cetății și au refăcut zidurile vechi cu blocuri din BCA și ciment.

Calculele inițiale nu s-au dovedit însă eficiente, iar după prima rundă de licitații pentru restaurararea Mormântului Hypogeu și al Edificiului Roman cu Mozaic, nu a existat niciun ofertant.

Surse din cadrul Consiliului Județean au declarat pentru PressHub și Info Sud-Est că cele două proiecte au în componență lucrări de restaurare extrem de complexe. Vorbim despre fresca din Mormântul Hypogeu, veche de 1700 de ani, și de restaurarea unui mozaic roman, unic în Europa de Sud-Est, iar în România se găsesc foarte puțini specialiști în acest domeniu. 

În aceste condiții, negocierea prealabilă dintre o firmă de proiectare (care trebuie să ridice standardele lucrării și să respecte niște norme de înaltă calitate la restaurarea acestor vestigii importante) și una de execuție, al cărui singur scop este să își maximizeze câștigurile din proiect, este una extrem de dificilă, iar acest aspect pare să fie principala explicație pentru care nimeni nu s-a înscris la aceste licitații.

Pe de altă parte, experți în fonduri europene au precizat pentru PressHub și Info Sud-Est că în România există la ora aceasta foarte multe proiecte de infrastructură deschise pe fonduri europene, iar puținele firme care pot fi interesate de astfel de proiecte se feresc de lucrările dificile, cum este acest caz. 

Revenim la beneficiar – CJC – și la calendarul proiectelor. După anularea primului rând de licitații, CJC trebuie să organizeze o a doua rundă de licitații, care va mai dura câteva luni bune, iar în cazul în care și de această dată nimeni nu va prezenta oferte, va trebui să negocieze cu finanțatorul – Comisia Europeană – revenirea la vechiul model: licitație separată pentru proiectare, licitație separată pentru execuție.

Este greu de crezut că într-un astfel de scenariu calendarul proiectului va fi respectat, ceea ce înseamnă că finanțarea europeană ar putea fi serios periclitată.

Contactați de PressHub și Info Sud-Est, reprezentanții Consiliului Județean au declarat că „proiectul a fost depus la finanțare la faza SF/DALI, contractul de finanțare semnat ulterior prevăzând organizarea licitației în forma proiectare și execuție”.

„În cazul în care nici cea de a doua licitație nu se va materializa, varianta pe care o vom lua în calcul va fi organizarea separat a achiziției de proiectare și, ulterior, a achiziției de lucrări, soluție ce va fi analizată împreună cu finanțatorul investiției”, au adăugat reprezentanții CJC.

Întrebați dacă există riscul pierderii finanțării, reprezentanții Consiliului Județean Constanța au declarat că „la momentul actual nu există acest risc”. Însă, ținând cont că cele două proiecte trebuie finalizate conform contractelor de finanțare în februarie și decembrie 2021 (au mai rămas 22 de luni, respectiv 32 de luni), iar așteptările pentru participarea ofertanților la a doua licitație, încă neorganizată, sunt sumbre, putem paria pe un final nefericit pentru cele două proiecte europene.

La licitația organizată pentru restaurarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța s-a depus o ofertă, iar licitația pentru restaurarea Cetății Carsium se încheie pe data de 6 mai 2019. 

Despre Edificiul Roman cu Mozaic

Edificiul Roman cu Mozaic a fost construit în perioada secolelor II-IV d.Hr. și este unul dintre puținele astfel de vestigii care s-au mai păstrat în Europa. Se află în Piața Ovidiu din Constanța, în zona veche a orașului, și, în urmă cu 2000 de ani, era un centru comercial foarte elegant, unde se făcea negoț și unde acostau negustori din toate cele patru zări pentru a-și negocia afacerile. A fost descoperit în perioada comunistă, în timpul unor săpături pentru fundațiile unor blocuri din zonă. Valoarea proiectului de reabilitare este estimată la 14.362.838,12 de lei, din care fondurile suportate de UE sunt 12.188.922 lei, cele din bugetul național de 1.864.188 lei, iar contribuția proprie a Consiliului Județean Constanța este de 286.798 lei.

Prin proiectul derulat prin POR 2014-2020, CJ Constanța își propune să „restaureze, consolideze și să conserve Edificiul Roman cu Mozaic” (inclusiv restaurarea, protecția și conservarea mozaicurilor interioare și restaurarea plasticii fațadei și a acoperișului), să doteze monumentul cu instalații și echipamente pentru asigurarea condițiilor de climatizare, siguranța la foc, anti-efracție și să desfășoare activități de marketing și promovare turistică, inclusiv digitalizarea acestuia, pentru a asigura un număr cât mai mare de vizitatori. Durata de implementare a proiectului este de 46 de luni de la momentul semnării contractului de finanțare (adică până în decembrie 2021).

Despre Mormântul Pictat Hypogeu

Reabilitarea monumentului istoric se estimează că va costa 6.419.336,47 lei, din care Uniunea Europeană cofinanțează 4.492.298 lei, bugetul național 687.057 lei, iar CJC 105.701 lei. 

Mormântul Pictat Hypogeu este unul dintre cele mai valoroase mărturii istorice ale Dobrogei și ale Europei de Sud-Est. A fost datat de istorici în secolul al IV-lea și este unic datorită picturilor murale, dar și datorită vechimii coroborate cu buna conservare a acestui monument. Clădirea se află în centrul orașului Constanța, dar nu este deschisă publicului și nu este pusă în valoare din cauză că, în lipsa unei reabilitări și conservări potrivite, întregul interior ar putea fi distrus definitiv de vizitele frecvente.

Mormântul a fost descoperit în 1988, în timpul unor lucrări edilitare. Prin proiectul de reabilitare, CJC își propune să îl „conserve, restaureze și să îi refacă arhitectura”, respectiv suprafețe murale: zidărie, bolta, elementele din piatră și cărămidă, dar și să amenajeze o structură de protecție care sa îl separe de mediul înconjurător și să asigure un anumit climat care să permită conservarea.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Info Sud-Est în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Cristian Andrei Leontehttp://info-sud-est.ro
A absolvit Relații Internaționale și Studii Europene, în cadrul Facultății de Istorie și Științe Politice (Universitatea ”Ovidius”, Constanța), este jurnalist și co-fondator al ziarului Info Sud-Est (2012) și nominalizat la Tânărul Jurnalist al Anului la ediția din anul 2015. A coordonat campanii de presă care au avut ca temă protejarea patrimoniului cultural și istoric.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

CELE MAI CITITE