Companiile din energie din România ar urma să plătească un impozit suplimentar de 60% pe profiturile excedentare. Supraimpozitul va fi calculat pentru câștigurile care depășesc în 2022 și 2023 cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile ale perioadei 2018-2021.
Supraimpozitul este inclus în Ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului UE 2022/1854 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie, care a fost adoptată de Guvern în ședința de miercuri.
„Se instituie contribuţia de solidaritate ca o măsură comună şi coordonată la nivelul Uniunii Europene care permite, în spiritul solidarităţii, generarea de venituri suplimentare pentru ca autorităţile naţionale să ofere sprijin financiar gospodăriilor şi întreprinderilor puternic afectate de creşterea preţurilor la energie.
Contribuţia se aplică în paralel cu impozitul pe profit perceput de fiecare stat membru de la societăţile în cauză care depăşesc cu mai mult de 20 % media profiturilor impozabile aferente exerciţiilor financiare din perioada 2018-2021, fiind un profit excedentar”, se arată în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.
Contribuţia de solidaritate este datorată de societățile comerciale care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor, iar ponderea acestor activităţi în cifra de afaceri sau în veniturile totale, după caz, este de peste 75% inclusiv.
Potrivit Ministerului Finanţelor, prin această măsură, statul speră să obțină suplimentar 3,9 miliarde lei anul viitor, calcul fiind făcut pe baza mediei profiturilor impozabile anuale din perioada 2018-2021.
Guvernul spune că doar aplică un regulament UE adoptat în octombrie
„Guvernul a aprobat astăzi, la propunerea ministrului de Finanţe, Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului 1854 pe 2022 al Consiliului Europei din 6 octombrie 2022, privind o intervenţie de urgenţă pentru aprobarea problemei preţurile ridicate la energie.
Principalul motiv este pe de o parte de a proteja categoriile vulnerabile de populaţie împotriva efectelor creşterii preţurilor la energie şi, pe de altă, parte obiectivul principal al Guvernului României şi inclusiv cel stipulat în Regulamentul european este de a asigura finanţarea investiţiilor în proiecte energetice strategice, cu precădere în cele din surse regenerabile.
Aşadar, avem de a face cu o transpunere a unui regulament european care vizează toate statele membre”, a declarat Mihai Diaconu, secretar de stat în Ministerul de Finanţe, la finalul şedinţei de Guvern.
Acesta a dat ca exemplu Olanda, Franţa, Germania, care au impus o cotă de 33% a acestor extra-profituri sau să le zicem super-profituri ale companiilor care activează în domeniu.
„Irlanda şi ea a transpus Regulamentul şi merge pe o cotă de impozitare de 75%, Italia a ales 50% din profiturile pe anul 2023. Cehia, un stat comparabil cu România, zicem noi, a impus o cotă de impozitare de 60%, Grecia 90%. Aşadar, toată Europa cere această contribuţie de solidaritate şi România trebuie să se alinieze ca membru al Uniunii Europene la acest Regulament. Vorbim de super-profituri în domeniu, în vremuri în care preţurile la produsele energetice sunt volatile. Pentru unele state, din fericire nu e cazul României, resursele sunt dificil de identificat şi populaţia are nevoie de sprijin în aceste vremuri complicate”, a menționat Mihai Diaconu.
Potrivit secretarului de stat, companiile vizate sunt companiile solide, cu profituri considerabile, „cele care în anii trecuţi au performat extraordinar, iar acum este rândul lor, aşa cum a stipulat Regulamentul European, să contribuie la trecerea cât mai uşoară peste această perioadă grea”.
Ordonanța stârnește nemulțumirile industriei de petrol
Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) susține că noua supraimpozitate nu este de natură să rezolve criza energiei ci, dimpotrivă, va genera numeroase dezavantaje în rândul operatorilor din domeniul petrol și gaze prin diminuarea considerabilă a bugetelor de investiții, potrivit unui comunicat al organizației.
FPPG menționează că sectorul de petrol și gaze este deja supraimpozitat, în condițiile în care rata medie de taxare a veniturilor din gaze naturale este de peste 60% (impozit de 80% pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore).
„Prin proiectul de Ordonanță de Urgență, România are cea mai ostilă abordare din UE pentru industria de petrol și gaze în contextul în care are deja cel mai mare nivel de taxe suplimentare. Neluarea în considerare a taxelor suplimentare deja introduse este în contradicție cu principiile Regulamentului European”, în condițiile în care rata efectivă de impozitare a producției de gaze naturale în România este de peste 3 ori mai mare decât media europeană încă din 2018”, precizează Federația Patronală Petrol și Gaze.
FPPG critică faptul că ordonanța de urgență a fost adoptată fără consultare publică, pe 28 decembrie, cu intrare în vigoare pe 1 ianuarie 2023.
„Menționăm că acest sector aduce contribuții semnificative la economia națională și la bugetul de stat. În prima jumătate a anului 2022, impactul total al sectorului de petrol și gaze în economie (i.e., incluzând efectele directe, indirecte și induse) a reprezentat circa 8% din PIB”, se arată în comunicat.
Este de bun simț să te consulți realmente cu cei afectați de lege
Modul cum a fost adoptată ordonanța este criticat și de experții din domeniul energiei.
„Nu eate ok să publici pe 28 decembrie draft de OUG cu impozite aplicabile de la 1 ianuarie. În general, este de bun simț să te consulți realmente cu cei afectați de lege, să-i anunți din timp, să ții cont de ce-or zice și ei.
În țara asta nu suntem toți supuși ai stăpânirii, să nu crâcnească nimeni în front când decide dom’ Ciucă, șefu’.
Chiar dacă e temporar, chiar dacă merge pe linia europeană, îți pui întrebarea întâi care e povara fiscală totală pe companii aici, în România, cu impozitele obișnuite, impozitele pe veniturile suplimentare care nu exista în UE samd.
Apoi calculezi cât anume crezi că vei încasa mai mult la buget, ținând cont și că pe partea cealaltă îți scad dividendele ca încasări la buget.
Chiar dacă, temporar fiind, nu ar afecta investițiile viitoare ca proiectul Neptun Deep, orice companie zdravăna la cap își vă pune întrebarea care e riscul să se trezească și peste 5 ani cu un alt impozit anunțat azi și aplicabil de mâine pe profitul de ieri și judecă din altă perspectivă riscul oricărei investiții pe termen lung.
Valabil nu doar pentru Petrom, ci pentru orice sector din țara asta în care recuperezi investiția în niște ani”, a scris expertul în energie Ana Otilia Nuțu.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
