I se mai poate trânti României ușa Schengen în nas?

Data:

Marele risc al primirii țării în Schengen este ca România să ajungă în scurt timp ca Ungaria și Polonia, cu o presă aservită, o justiție manevrată și un guvern care conduce cu mână forte într-o direcție greșită.

Ungaria și Polonia și-au exersat în ultimii ani iliberalismul fără repercursiuni majore. Ambele se află în Spațiul de liberă circulație și probabil că ar fi trecut la euro, dacă guvernele lor naționaliste nu ar fi avut alte obiective. Ungaria a devenit o „autocrație electorală”, potrivit Raportului votat recent de Parlamentul European, în vreme ce Comisia blocase deja aproximativ 6 miliarde de euro datorate Budapestei din pachetul post-Covid, motivând că nu există garanții suficiente că achizițiile publice se fac în mod corect.

De fapt, din cauza riscurilor generate de corupție se așteaptă ca executivul UE să suspende banii alocați Ungariei din bugetul comun prevăzut pentru perioada 2021-2027.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a răspuns, însă, prompt acestor amenințări, spunând că Varșovia se va opune „cu toată forța” „oricărui demers” al Bruxelles-ului care urmăreşte să priveze Ungaria de finanţări europene de 7,5 miliarde de euro.

În 2017, când Comisia Europeană a anunțat că aplică temutul Articol 7 din Tratatul UE care ar fi putut duce la suspendarea dreptului de vot al Poloniei, Ungaria a declarat imediat că se va opune oricăror sancțiuni. Varșovia se afla sub ghilotina sancțiunilor din cauza legislației care submina independența justiției.

Citește și: 10 oameni, ținuți ca sclavi la ferma din Bihor a unui agricultor bogat

Dar în vreme ce Polonia și Ungaria își susțin reciproc derapajele și au în spate grupul de la Vișegrad, România nu are aliați permanenți la Bruxelles și e obligată să înfrunte singură criticile și eventualele pedepse. Considerându-se mai presus decât Bulgaria, România a ezitat să facă front comun cu aceasta, chiar și atunci când aveau obiective comune.

Din 2017, România are la rândul ei probleme serioase cu statul de drept, Direcția Națională Anticorupție (DNA) și-a redus drastic ritmul de la plecarea Codruței Kovesi, marja de libertate a magistraților s-a îngustat substanțial, în vreme ce controlul lor politic s-a intensificat.

Legile Justiției prin care se garantează independența procurorilor și judecătorilor plus funcționarea întregului sistem au fost negociate în 2005 de ministra de atunci Monica Macovei cu experții Comisiei Europene. Tot atunci au fost puse bazele noului DNA cu scopul declarat de prindere a „peștilor mari” din corupția autohtonă. 

Fiecare guvernare care a urmat a încercat schimbarea acestui pachet de legi în așa fel încât politicul să aibă marjă de manevră și să poată folosi instrumentele juridice ale statului, pentru ca oamenii politici să-și poată ascunde abuzurile, furturile și mai nou, chiar plagiatele. 

Proiectele actuale ale Legilor Justiției au intrat în dezbaterea parlamentului, unde au fost deja propuse amendamente care să îngreuneze și mai mult munca magistraților. Aceste proiecte adoptate de guvern favorizează grupurile de interese, îi pun pe magistrați sub papuc politic și vizează perpetuarea la vârful instituțiilor de profil a procurorilor și judecătorilor servili și loiali puterii politice.

Citește și: Călătorii din cursa CFR București-Viena, dați jos la Budapesta, pentru că trenul a întârziat o oră

Candidatura României la Spațiul Schengen a fost condiționată de două Rapoarte pozitive privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV).

Vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova, a declarat, în timpul vizitei făcute la sfârșitul lunii iunie în România, că Bucureștiul ar putea scăpa de MCV dacă va adopta în această toamnă Legile Justiției care înseamnă (1) Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, (2) Legea privind organizarea judiciară, (3) Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii. 

Coaliția de guvernare de la București și-a propus votarea acestor legi până în luna octombrie, ignorând criticile dure aduse de mai multe asociații ale magistraților care au  explicat că „modificările nocive” amendate de organismele internaționale în ultimii ani sunt menținute cu toate riscurile care decurg de aici.

În România, statul de drept e în derivă potrivit rapoartelor făcute de Comisia Europeană, grupul GRECO, Comisia de la Veneția sau Consiliul Europei.

Independența justiției e afectată, iar presa e în marea ei majoritate în cârdășie cu politicienii. Aceste două instituții care au au roluri importante în asigurarea alegerilor corecte și libere ascund sau rezolvă problemele pe care le au oamenii politici și grupurile lor de interese.

Pentru că și-a securizat granițele, iar acestea devin permeabile în mod controlat și pentru că a investit sume imense de bani în monitorizarea frontierelor, Uniunea Europeană consideră că aici la periferia continentului, România va fi un paznic bun. UE va închide probabil ochii la derapajele sistemice din justiție, fiindcă totuși Bucureștiul, față de Budapesta și Varșovia, este mult mai cooperant.

În plus, Ucraina are nevoie de ajutor occidental și mare parte din acest ajutor vine pe cale terestră sau aeriană prin România. Tirurile stau la cozi inutile pentru a trece din Ungaria spre România. Aderarea la Spațiul de liberă circulație suspendă punctele de frontieră dintre aceste două țări și lasă traficul liber. 

Practic, România trebuie primită în Schengen nu doar din necesitate, ci și fiindcă stă ceva mai bine decât Ungaria și Polonia, care sunt de ani buni niște autocrații electorale. Marele risc este însă ca România să ajungă ca Ungaria și Polonia, cu o presă aservită, o justiție manevrată și un guvern care conduce cu mână forte într-o direcție greșită.

Citește și: Ce temperatură va fi în biroul lui Iohannis la iarnă. Administrația Prezidențială, despre economia de energie la Cotroceni

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.

2 COMENTARII

  1. Nu exista nici cel mai mic risc prin care Romania ar ajunge asemeni Ungariei cu toate ca si Ungaria tocmai ce a decis sa isi modifice legislatia confirm deciziilor venite de la Bruxelles .Chiar azi Ungaria schimba legile in Parlament . Banii europeni nu se acorda decit acelor state care pun Justitia in prim planul deciziilor .Romania este tara ce are cea mai mare acceptabilitate atunci cind vorbim de intentiile Occidentului ce decurg din respectarea legilor democratice . Cu presa este insa alta treaba . Exista un anume numar de formatori de opinie ce lucreaza in presa de foarte multa vreme si ale caror modalitati de exprimare si de acaparare a publicului larg (presa lucreaza pe banii obtinuti din publicitate si din modul prin care reusesc sa ofere unor partide vizibilitate electorala ) nu pot fi schimbate usor cum nu pot fi schimbate nici obiceiurile prin care acesti formatori de opinie se cupleaza la obtinerea banului public .Schimbarile sunt deja preconizat in spre a fi facute .Modificarea legilor ce contin accesul Partidelor Parlamentare la banii publici , limitarea sumelor ce pot fi oferite entitatilor Media si nu in ultimul rind obligarea acestor entitati sa isi declara formatul emisiunilor in paralel cu propria decizie toate politica afisata la vedere vor reaseza lucrurile .

  2. Un cumul de initiative asa cum este cea ce determina intrarea Romaniei in schengen ca si decizia interna ce va reaseza , conform contributivitatii , valoarea asa numitelor pensii speciale si probabil apartia ceruta de Reper a unei noi legi electorale vor deveni parte a deciziei guvernamentale la momentul politic potrivit , moment ce va avantaja politic fe coalitia guvernamentala ,fie pe premierul Ciuca .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Noul Bauhaus European, inițiativa strategică ce combină Pactul verde european cu schimbarea în comunitate

Oficiali europeni, experți, reprezentanți ai societății civile, elevi și...

Iohannis vorbește de toleranță zero față de plagiat în noile legi ale educației

Președintele Klaus Iohannis a susținut luni, într-un discurs susținut...

Polițist din Dolj, cercetat penal după ce a amendat Primăria Craiova și Poliția Locală

Un polițist din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului...