INTERVIU | Și dacă NATO s-ar implica direct în Ucraina, nici atunci nu e sigur că un război nuclear ar izbucni

Data:

spot_img

Din momentul agresiunii la scală largă a Rusiei împotriva Ucrainei, din acest an, riscul izbucnirii unui război cu arme nucleare a fost una dintre principale temeri ale românilor, manifestată frecvent în spațiul public. Cât de mare este, totuși, în războiul ruso-ucrainean, riscul nuclear? A devenit președintele Putin un lider pe care a cărui rațiune nu se mai poate nimeni baza sau a folosit retorica nucleară pentru șantaje asupra marilor puteri?

Pentru a lămuri această dezbatere, PressHUB a discutat cu Liviu Horovitz, expert în securitate și politică nucleară al influentului think tank german Stiftung Wissenschaft und Politik (SWP). În această calitate, Horovitz consiliază decidenți germani în chestiuni de politică externă și securitate.

Liviu Horovitz a terminat mai multe cercetări postdoctorale la universități de prestigiu din lume precum Universitatea Liberă din Bruxelles sau Universitatea Johns Hopkins din Statele Unite și deține o diplomă de doctor la Institutul Federal Elvețian de Tehnologie din Zürich. Horovitz este originar din Timișoara.

Cele mai importante declarații ale lui Liviu Horovitz:

Rusia susține că ar folosi arme nucleare numai în cazul în care un stat i-ar declara război. (…) Putin a ieșit public și a spus că aceia care vor îndrăzni să deranjeze Federația Rusă, vor fi confruntați cu consecințe pe care nu le-a mai văzut nimeni.

Când spui „o să vedeți consecințe pe care nu le-a mai văzut nimeni”, aluzia e suficient de concretă încât sa îi îngrijoreze pe mulți în Vest.

S-a discutat mult în mediul analitic și un scenariu potrivit căruia rușii ar putea folosi arme nucleare împotriva ucrainenilor. Dar oficiali de la Moscova în niciun moment nu au spus că ar face acest lucru.

Coreea de Sud, Japonia, Taiwan se vor întreba: cine va fi următoarea țară forțată să accepte rezultate nefavorabile sau să fie atacată cu arme nucleare?

Francezii au și spus public: Federația Rusă să nu uite că nu numai ea are arme nucleare.

Îngrijorător este faptul ca relația ruso-americană în materie de arme nucleară este gândită în așa fel încât reacția fiecăruia să fie foarte rapidă.

În ziua de astăzi, șansa ca armele nucleare să fie folosite fără autorizația Moscovei este exclusă. De asta, să comparăm criza cubaneză cu ce se întâmplă azi în Ucraina este inadecvat.


Presshub: Dacă luăm în calcul doctrina oficială a Federației Ruse, când anume Rusia își poate justifica folosirea armelor nucleare în raportul cu alte puteri ale lumii?

Liviu Horovitz: Ideea pe care oficialii ruși au susținut-o public este că Rusia va folosi arme nucleare numai pentru a se apăra împotriva unui atac nuclear sau dacă un atac convențional asupra Federației Ruse va pune în pericol „suveranitatea și existența statului rus”.

Ce înseamnă existența statului rus? Nu știe nimeni, experții occidentali pleacă de la premisa că ar însemna securitatea guvernului rus.

Așadar, potrivit doctrinei, Rusia susține că ar folosi arme nucleare numai în cazul în care un stat i-ar declara război.

Asta prevede doctrina oficială, dacă încercăm să analizăm strict restrictiv numai în funcție de ceea ce scrie în documentele oficiale. Însă în ultimele opt luni, toate discuțiile pe care le avem în comunitatea internațională se referă la faptul că, în momentul în care Rusia a invadat Ucraina, Vladimir Putin a ieșit public și a spus că aceia care vor îndrăzni să deranjeze Federația Rusă, vor fi confruntați cu consecințe pe care nu le-a mai văzut nimeni.

El nu a spus în mod explicit că Rusia va folosi bombe nucleare. De asemenea, alți oficiali ruși au spus că guvernul lor niciodată nu a amenințat cu arme nucleare. Dar când spui „o să vedeți consecințe pe care nu le-a mai văzut nimeni”, aluzia e suficient de concretă încât sa îi îngrijoreze pe mulți în Vest.

Totodată, în ultimele luni, am asistat la un „up and down.” Unii oficiali de la Kremlin fac, uneori, trimiteri la armele nucleare, iar Federația Rusă a făcut exerciții militare cu rachete și submarine care pot transporta arme nucleare.

În același timp, vedem alți oficiali care spun: Ucraina e Ucraina, acolo avem „o operațiune”, este vorba doar de o chestiune convențională. Acești oficiali susțin că doctrina rusă e foarte clară, mai exact, este una defensivă.

Citește și: Marea Neagră rămâne teatrul preferat al revizionismului rusesc. Cum luptă NATO, după summitul de la Madrid

Toate aceste narative au dat naștere unor speculații. Există însă un consens între analiști că rușii au folosit aceste aluzii ca să semnalizeze Statelor Unite și aliaților lor europeni că o intervenție armată directă a NATO în Ucraina ar crește riscurile unei confruntări nucleare.

În plus, unii analiști cred că aceste aluzii rusești au avut ca scop să îi sperie pe decidenții politici din Europa de Vest, și în special pe cei din țările care nu dețin arme nucleare, pentru ca aceștia să nu trimită Ucrainei bani și arme. Pe lângă decidenți, rușii au vrut probabil să sperie populația pentru ca oamenii să facă presiuni asupra liderilor lor de a limita ce se face pentru Ucraina.

S-a discutat mult în mediul analitic și un scenariu potrivit căruia rușii ar putea folosi arme nucleare împotriva ucrainenilor. Dar oficiali de la Moscova în niciun moment nu au spus că ar face acest lucru.

Cum i-ar ajuta pe ruși acest lucru, să folosească arme nucleare împotriva Ucrainei?

Este o dezbatere ipotetică. După părerea mea, pentru Federația Rusă această ipotetică acțiune nu ar produce avantaje semnificative. Costurile folosirii unor arme nucleare ar fi pentru ei mult mai mari decât beneficiile.

Care ar fi costurile pentru Federația Rusă?

Din perspectiva Federației Ruse, ce se întâmplă în Ucraina este un război limitat. Nu implică ordinea globală decât într-o mică măsură. În momentul în care o putere nucleară începe să ducă războaie folosindu-și armele nucleare, asta implică toată ordinea mondială.  

Coreea de Sud, Japonia, Taiwan se vor întreba: cine va fi următoarea țară forțată să accepte rezultate nefavorabile sau să fie atacată cu arme nucleare?

Cum se vor mai desfășura acțiunile în arena mondială, în momentul în care un stat care deține un arsenal nuclear îl poate folosi pentru a-i obliga pe alții să îl asculte? Sigur, și impactul asupra unor state precum Statele Unite, chiar și asupra Chinei, Indiei, motoarele sistemului internațional, ar fi mare. Inclusiv acestea ar începe să devină afectate și obligate să reacționeze.

Ce ar însemna mai exact să folosești arme nucleare împotriva Ucrainei? Este corectă comparația cu ce s-a întâmplat în Siria, să fie folosite arme chimice împotriva populației?

Armele nucleare nu au fost gândite să fie folosite împotriva unor ținte civile. Probabilitatea ca Rusia să folosească arme nucleare este foarte mică.

Dacă le va folosi, cel mai probabil, le va folosi în rol demonstrativ, să explodeze, de pildă, o armă nucleară deasupra unei mări. Sau împotriva unor ținte militare.

Diferența dintre Siria și Ucraina, sau diferența dintre folosirea unor arme chimice și arme nucleare, este că diferența de impact este uriașă.

Armele chimice sunt mai mult arme politice de înspăimântare a populației, sigur, sunt interzise, se află sub oprobriul internațional, dar impactul unui atac cu arme chimice este mult mai mic decât al celei mai mici arme nucleare.

Ce ar trebui să înțeleagă un cititor neavizat dintr-o știre potrivit căreia Federația Rusa face exerciții militare folosind submarine care dețin arme nucleare?

Toate aceste exerciții militare înseamnă comunicare politică, sau comunicare între guverne. Să vă dau un exemplu: la sfârșitul lui februarie, Statele Unite au spus public că nu vor efectua un test al unei rachete balistice, tocmai în ideea – noi nu vrem să escaladăm retorica nucleară.

Pe de altă parte, Franța și-a mutat o parte din submarinele nucleare din port în ocean. Atunci când se află în port, pot fi reperate, așadar pot fi distruse, atunci când sunt pe fundul mării, nu știe nimeni unde se află, ca atare, sunt mai puțin vulnerabile.

Aceasta a fost un semnal din partea francezilor către ruși: nu sunteți singurii care joacă în acest joc! Francezii au și spus public: Federația Rusă să nu uite că nu numai ea are arme nucleare.

Folosește Federația Rusă retorică nucleară pentru a șantaj politic celelalte mari puteri?

Da, absolut. Ce au vrut rușii să obțină a fost ca puterile occidentale să nu trimită trupe în Ucraina. Nu e foarte clar daca aceste amenințări au fost necesare, sau dacă Occidentul oricum nu ar fi trimis soldați pe teren, dar Moscova a vrut probabil sa meargă la sigur.

Trebuie spus că și dacă NATO s-ar implica direct, nici atunci nu e sigur că un război nuclear ar izbucni. Doar că riscurile ar fi mai mari, iar decidenții de ambele părți ale acestei confruntări vor sa evite acest scenariu.

Totuși, în spațiul public apare frecvent următorul argument: personalitatea lui Putin nu s-a dovedit una echilibrată și nu te mai poți baza pe rațiunea lui. Putin este nebun. Războiul nuclear stă în puterea unui singur om? Care este circuitul aprobării începerii unui război nuclear în aparatul rusesc de stat?

Circuitul, în principiu, este simplu. Dar în realitate povestea e mult mai complicată.

Nu există un buton roșu, ca în filme. Autorizația trebuie dată de trei persoane: de șeful statului major, de ministrul apărării naționale și de președinte. Desigur, primii doi sunt apropiați ai președintelui Putin. Cei trei avizează, iar apoi sistemul militar ar trebui să și execute acel ordin.

Îngrijorător este faptul ca relația ruso-americană în materie de arme nucleară este gândită în așa fel încât reacția fiecăruia să fie foarte rapidă.

Din acest motiv, nu sunt foarte multe obstacole între decizie și implementare – un accident nu poate fi complet exclus. Pe de pe altă parte, Federația Rusă este un stat mare, cu o birocrație stabilă în care, dacă cineva este „nebun”, este foarte puțin probabil ca sistemul să îi permită să facă orice. Scoatem butonul roșu și apăsăm pe el, pentru că are Putin o zi proastă, nu, nu așa se întâmplă lucrurile în realitate.

Citește și: VIDEO Declarația stranie a lui Ciolacu la inaugurarea unei săli polivalente: „Am venit la inaugurarea unei case mortuare”

Până să izbucnească războiul în Ucraina, comportamentul elitei politice de la Kremlin a fost unul responsabil față de armele nucleare?

Da. Sigur, experții au criticat retorica nucleară rusească. De asemenea, atacul asupra Ucrainei și atrocitățile războiului sunt imposibil de legitimat. Dar rușii nu au făcut până acum nimic care să sugereze că sunt „nebuni”, în sensul că ar fi în stare să înceapă un război nuclear. Putem să spunem că sunt iresponsabili pentru că folosesc această retorică ca să își atingă obiectivele, dar abordarea Moscovei nu este deloc irațională.

Putem trage concluzia că Putin s-a folosit de retorica nucleară pentru a limita ajutorul venit din partea occidentalilor în Ucraina.

Absolut. Atât pentru a limita o intervenție directă a americanilor, cât și pentru a-i descuraja pe liderii europeni să livreze arme ucrainenilor.

Elita politică de la Kiev și mulți dintre politicienii americani ar dori ca Rusia să fie introdusă pe lista Departamentului de Stat al SUA cu state care sponsorizează terorismul. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, ar enerva Federația Rusă din punct de vedere nuclear?

Nu. Sigur, rușii se enervează din cauza multor sancțiuni, dar acesta este un alt palier al dezbaterii. Disuasiunea nucleară dintre marile puteri funcționează. Federația Rusă susține că face „o operațiune” în Ucraina. Este dramatic pentru ucraineni, dreptul internațional nu este respectat, abuzurile Rusiei asupra Ucrainei sunt indiscutabile, dar dimensiunea nucleară înseamnă cu totul altă etapă și nu pot fi comparate palierele.

Consecințele asupra Rusiei ar fi atât de mari, încât inclusiv oficialii rușii sunt conștienți de asta și nu vor apela la armele nucleare. Asta doriți să transmiteți?

Exact.

Putem compara situația de acum cu criza rachetelor din Cuba?

Nu, acesta este un clișeu. Comparăm mere cu pere. Conflictul este altfel, acela a fost un conflict ideologic direct dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică, dintre capitalism și comunism, problemele internaționale ale vremii erau altele.

În ceea ce privește armele nucleare, principala diferență intervine când evaluăm riscul escaladării.

În timpul crizei cubaneze, problema a fost că Moscova a mutat diverse arme nucleare în zona de conflict și a autorizat folosirea lor de către militarii din teatru de operațiuni. În mai multe momente ale crizei cubaneze, decidenții de pe teren au trebuit să aleagă între a folosi arme nucleare sau a risca propriul sfârșit.

În ziua de astăzi, șansa ca armele nucleare să fie folosite fără autorizația Moscovei este exclusă. De asta, să comparăm criza cubaneză cu ce se întâmplă azi în Ucraina este inadecvat.

Locuiți în Germania și aveți contact, prin prisma meseriei de expert în securitate, cu parlamentarii germani. Cât de tare s-au speriat parlamentarii germani de retorica nucleară folosită de Kremlin? Le-a influențat această teamă pozițiile față de conflict?

E greu de stabilit câți și cât de tare s-au speriat, dar este cert că pe mulți i-a preocupat aceasta problemă – iar asta nu este de mirat. Timp de trei decenii, germanii, ca mai toți cetățenii din Uniunea Europeană, au trăit într-o lume în care războiul și armele nucleare păreau de domeniul trecutului.

În viitor va trebui, din păcate, să investim din nou mai mult în securitate – nu numai în arme și soldați, dar și în expertiză militară, inclusiv într-o mai bună înțelegere a acestor îngrozitoare arme nucleare.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Sidonia Bogdan
Sidonia Bogdan
Sidonia Bogdan este un jurnalist cu peste 17 ani de experiență în presă. A publicat anchete, reportaje, interviuri, analize sau opinii în Libertatea, Newsweek România, Vice România, Eastern Focus Quarterly, Dilema Veche, România Liberă, Digi24 și Jurnalul Național.
1 COMENTARIU
  1. Avem obligatia de a arata cum ca trebuie neaparat facuta diferenta intre declaratiile unor oficiali , la virf , aflati in pozitii de decizie in statul numit Rusia si ceea ce apare in Media din Rusia si in cea internationala .Intentia, ce ar cuprinde folosirea armamentului nuclear , fie el si cel tactic ,este rapid sesizabila de catre toate Marile Puteri aflate intr-un conflict nonmilitar .Nici o natiune nucleara nu poate ataca o alta natiune nucleara sau un stat de sine statator si independent decit daca isi semneaza si ne semneaza tuturor sentinta la moarte . Am intra ,fara doar si poate , intr-un scenariu asimilat „ principiului dominoului ”.Este exclus .Ceea ce vedem nu face parte decit din propaganda extra guvernamentala ce se doreste a speria segmentele de populatie vulnerabile deja .Razboiul din Ucraina ,gindind separat de pagubele umane si de imensa tragedie a refugiatilor , are ca efect imediat , la nivel militar , distrugerea tuturor componentelor de tehnica militara ce a apartinut cindva URSS si care a fost parte a componentelor militare a tarilor ce se aflau participante in Tratatului de la Varsovia .Ucraina devine un imens cimitir de vechituri .Razboiul va dura pina ce toate aceste capacitati aflate in lupta vor fi transformate in fier vechi .Efectul pervers al acestor actiuni, militare, face ca SUA si Occidentul ,evident favorizati de tehnica superioara , sa vinda armamentul ,ce a performat in acest razboi, tuturor tarilor doritoare . Multe dintre natiunile ce cumparau armament de sorginte rusa vor renunta la a mai face asta .Recenta invitatie , facuta de catre seful Rusiei , ce ofera armament rusesc ,, performant, tarilor doritoare se incadreaza perfect in scenariul ce ne arata cum multe natiuni vor renunta in a mai cumpara armament din Rusia .Daca ne intoarcem la chestiunea nucleara vedem cum ea este folosita acum intr-o noua modalitate ce determina cresterea migratiei dinspre Donbas si Crimeea spre Rusia si Occident .Simpla amenintare cu accidentul ce ar distruge un reactor in Zaporojie alunga nu numai cetatenii civili dar alunga si trupele ruse aflate in zona . Concomitent, sunt lovite tinte in teritoriile ocupate ce distrug aeroporturi,depozite de armament si de combustibili ce impreuna cu distrugerea podurilor de pe Nipru produc in totalitate o alta forma de migratie . Observam cu usurinta cum Donbasul si acum Crimeea devin incet, incet, nelocuibile . „Tabula rasa ” pare a fi parte a conceptului strategic ce ne va pune fata in fata doar armatele celor doua natiuni .Cetatenii pleca in ambele sensuri functie de etnia si de simpatiile politice . Cladirile din orasele importante au fost ,in mare parte ,distruse dar Ucraina are in mina asul de trefla .O lovitura data din greseala de catre una dintre partile beligerante in Zaporojie influenteaza soarta intregului razboi atunci cind populatia nu mai este acolo .Vintul bate spre Rusia si Crimeea .Intreaga regiune se poate transforma intr-un „No Man’s Land” . Sa speram ca nimeni nu are acest curaj decit la nivelul de exprimare ce ar sugera pericolul asa cum deja o face Zelnski care cere cetatenilor sa plece din zona atribuind venirea unei ierni ,dificile spre foarte grele ,nevoii de a pleca .Intre timp sanctiunile isi fac efectul , sanctiuni ce se suprapun peste coruptia din Rusia , cu efectele deja vizibile .Presedintele Macron a intuit corect cind a cerut cresterea productiei de echipamente militare .Occidentul va vide armament peste tot in lume de la Japonia la Romania si de la Norvegia la Coreea de sud .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Lasconi, un fel de Reagan mioritic? | Deutsche Welle

Elena Lasconi, 52 de ani, se arată foarte sigură...

Fostul ministru Raluca Prună despre presiunile făcute de Iohannis pentru numirea Procurorului General

Fost ministru al Justiției în guvernul tehnocrat Cioloș, Raluca...

Schimbarea la față a lui George Simion

Candidatul AUR la președinție, George Simion, în vârstă de...