O agentă a GRU, serviciul secret militar din Rusia, a reușit să ajungă până la cele mai înalte cercuri ale NATO din Italia, cu o identitate falsă. „Maria Adela”, care a pretins că este o rusoaică de origine peruană, proprietara unui lanț de bijuterii, și-a stabilit cartierul general în Napoli, Italia, arată o investigație realizată în parteneriat de Bellingcat Der Spiegel, The Insider și La Repubblica, care a durat 10 luni.
Seriile consecutive ale pașapoartelor GRU
Pe, 15 septembrie 2018, o femeie cu un nume lung, cu sunet latin, a cumpărat un bilet doar dus din Napoli spre Moscova. Timp de aproximativ un deceniu, această persoană a călătorit prin lume ca o persoană importantă, cosmopolită, născută în Peru, cu propria ei linie de bijuterii. Mai târziu în acea seară, a aterizat la Moscova și nu se știe să mai fi părăsit Rusia de atunci, menționează jurnaliștii.
Femeia a zburat cu un pașaport cu o serie din intervalele de numere pe care Bellingcat le-a publicat în aceeași zi – la al ei diferă doar o cifră față de pașapoartele pe care le-au folosit alți doi agenți ai GRU atunci când i-au otrăvit pe Serghei Skripal și pe fiica lui, în Marea Britanie.
De fapt, jurnaliștii au dovedit că GRU emite pașapoarte pentru agenții săi cu serii consecutive, așa încât mai mulți spioni au fost identificați de jurnaliști urmărind aceste calupuri de numere aproape identice.
Numele de pe pașaportul femeii care a ajuns în cercurile NATO era Maria Adela Kuhfeldt Rivera și, după cum au descoperit Bellingcat și partenerii săi de investigație, era o agentă GRU, pe care prietenii ei de la birourile NATO din Napoli o credeau de ani de zile că este doar un designer de bijuterii de succes, cu o poveste plină de culoare și o viață personală haotică.
Citește și: Eșec de țară: statul nu termină în 8 ani rețele de gaz pe bani europeni din 10 comune
Copilul peruan abandonat la Moscova
„Maria Adela” a primit primul ei pașaport rusesc în 2006. Potrivit identității de acoperire care a fost creată pentru ea, ar fi lucrat ca „specialist de frunte” la Universitatea de Stat din Moscova și ar fi locuit la o adresă din Moscova încă din 2010, potrivit bazelor de date de înregistrare. Doar că vecinii ei de acolo au declarat jurnaliștilor că nu au auzit niciodată de ea.
Pașaportul intern rusesc eliberat pe numele „Mariei Adela” aparținea unui calup de serii pe care GRU îl eliberase pentru pașapoartele interne a cel puțin șase spioni GRU, inclusiv un ofițer acuzat de otrăvirea producătorului bulgar de arme Emilian Gebrev și un alt ofițer implicat în otrăvirea lui Serghei Skripal.
Pe baza proximității numerelor de pașapoarte și a datei cunoscute de eliberare, Bellingcat a estimat că „Maria Adela” și-a primit actele de identitate rusești în noiembrie sau decembrie 2006.
Pe baza interviurilor cu patru persoane cu care „Maria Adela” s-a împrietenit în următorul deceniu, ea le-a povestit celor pe care i-a întâlnit următoarea poveste a numelui și originii ei: era copilul iubit al unui tată german și al unei mame peruviane și s-a născut în Callao, Peru. Mama ei singură călătorise cu micuța „Maria Adela” în Uniunea Sovietică în 1980, pentru a participa la Jocurile Olimpice de la Moscova. Cu toate acestea, mama primise un mesaj de urgență din Peru, care i-a cerut să se întoarcă acasă imediat și a lăsat-o pe micuța „Maria Adela” în grija unei familii sovietice cu care se împrietenise.
Mama ei nu s-a mai întors, iar „Maria Adela” a crescut în Rusia, având o relație dificilă atât cu mama adoptivă, cât și cu tatăl ei, care – a spus ea oamenilor – a abuzat-o în anii copilăriei. Acesta din urmă, a spus femeia celor cu care s-a împrietenit, a fost motivul pentru care nu a vrut să trăiască în Rusia – sau să se căsătorească cu un bărbat rus – și le-a explicat dorința ei de a trăi și de a-și crea o familie în Europa de Vest.
Studenta care a deschis un lanț de bijuterii
Cele mai vechi înregistrări de călătorie internaționale pentru „Maria Adela” găsite de Bellingcat sunt din 10 octombrie 2011, când a făcut prima dintre multele călătorii cu trenul de două zile și jumătate de la Moscova la Paris, prin Belarus. Pașaportul cu care a mers în această călătorie și în următorii câțiva ani a fost eliberat în august 2011 și avea numărul 643258050 – la doar câteva numere distanță de cel al lui „Serghey Fedotov”, unul dintre ofițerii superiori ai unității de operațiuni negre 29155 a GRU.
„Maria Adela” ar fi studiat inițial gemologia la o universitate din Roma și ar fi călătorit în Marea Britanie în februarie 2011, într-o excursie organizată de școală la diferite companii de design vestimentar. În octombrie 2011, „Maria Adela” s-a mutat la Paris pentru a urma un MBA.
Datele privind imigrația italiană obținute de La Repubblica arată că „Maria Adela” a călătorit inițial cu vize franceze pe termen scurt, obținând în cele din urmă o viză de student în septembrie 2011. La scurt timp după ce s-a mutat la Paris, și-a înregistrat propria marcă de bijuterii în Franța sub numele Serein.
Aceasta a fost probabil faza de lansare a unui plan pe termen lung al GRU de a-și prezenta spionul ilegal ca femeie de afaceri și persoană bogată. În anii care au urmat, sub această acoperire, a căutat să acceseze cele mai înalte eșaloane ale Comandamentului Forțelor Comune Aliate al NATO din Napoli, Italia.
Drumul spre comandamentul NATO
În iulie 2012, „Maria Adela” s-a căsătorit cu un bărbat despre care ea le-a spus prietenilor că este italian, au declarat reporterilor Bellingcat, Der Spiegel, The Insider și La Repubblica trei dintre cunoscuții ei. În realitate, pe lângă un pașaport italian, soțul deținea cetățenia ecuadoriană și rusă și s-a născut la Moscova dintr-o mamă rusă și un tată din Ecuador.
În urma căsătoriei sale, la începutul anului 2013, „Maria Adela” și-a înregistrat propria firmă în Italia – Serein SRL, scopul său declarat fiind producție și comercializare de bijuterii și articole de lux. După cum se vede dintr-un permis de ședere eliberat de poliția din Napoli și obținut de La Repubblica, cel târziu în octombrie 2015 s-a mutat în elegantul cartier Posillipo, cu vedere la Golful Napoli.
La Napoli, „Maria Adela” a atins apogeul carierei ca spion ilegal rus. În următorii trei ani, a devenit un element important pe scena socială locală. A deschis un butic de bijuterii și articole de lux, transformându-l ulterior într-un club la modă frecventat de highlife-ul local și, în cele din urmă, a devenit secretarul unei organizații caritabile la care au participat și membrii centrului de comandă NATO din Napoli.
La un moment dat în 2015, „Maria Adela” a devenit secretarul – și unul dintre cei mai activi membri – ai Lions Club Napoli Monte Nuovo. Aceasta nu era doar o filială obișnuită a Lions Club, o organizație care se întinde pe tot globul, ci fusese fondată de un ofițer NATO din Napoli.
Trei cunoștințe afiliate NATO ale „Mariei Adela” intervievate de echipa de investigații au spus că, în rolul său la Lions Club, ea a interacționat cu mulți membri ai personalului NATO, s-a împrietenit cu un număr de ofițeri NATO și a avut interacțiuni sociale frecvente cu aceștia.
Un angajat al NATO care a vorbit cu anchetatorii sub condiția anonimatului a recunoscut că a avut o scurtă relație romantică cu Maria Adela. Viața ei amoroasă a fost, de asemenea, un subiect pe care „Maria Adela” l-a abordat cu prietenii. Într-un e-mail trimis lui Bellingcat de Marcelle D’argy Smith, prietenă a acesteia, „Maria Adela” a scris că o angajată a Marinei SUA pe care o întâlnise la Napoli și care era fotograf era „un pic îndrăgostită” de ea.
Suspiciuni și minciuni
Dar nu toate relațiile pe care le-a stabilit au fost de natură romantică, nici pe departe. Una dintre persoanele percepute ca prietenoase cu „Maria Adela” a fost colonelul Shelia Bryant, pe atunci inspector general pentru Forțele Navale ale SUA din Europa și Africa.
Bryant, care a părăsit Napoli în mai 2018 și a candidat pentru Congres ca democrată, spune că a găsit povestea „Mariei Adela” confuză și neconvingătoare („de ce și-ar abandona cineva copilul în Uniunea Sovietică?”) și sursa ei continuă de venituri greu de explicat („a deschis un magazin și s-a mutat frecvent în apartamente în părți bogate ale orașului, fără fluxuri de venit credibile”).
Shelia Bryant spune că ea și soțul ei și-au limitat comunicarea cu „Maria Adela” în interacțiunea socială, încercând să o ajute să treacă prin ceea ce păreau a fi probleme emoționale cu bărbații. Această percepție a fost reluată de Marcelle D’Argy Smith și de o altă cunoștință a „Mariei Adela”, care a vorbit cu Bellingcat sub condiția anonimatului.
Fosta inspectoare generală NATO spune că nu au discutat despre politică cu „Maria Adela” și că ea însăși a avut acces limitat la informații militare extrem de confidențiale, pe baza necesității de a cunoaște. Din ce își amintește, „Maria Adela” a interacționat social nu numai cu personalul și ofițerii NATO americani, ci și belgieni, italieni și germani.
„Maria Adela” s-ar fi împrietenit cu soția unui contractant guvernamental american staționat la Napoli. Reporterii au încercat în mod repetat să contacteze această femeie, dar ea l-a blocat pe anchetatorul Bellingcat, daupă ce a fost abordată prin Facebook și a respins apelurile telefonice ale reporterilor Der Spiegel.
O altă persoană descrisă ca apropiată de „Maria Adela” a fost un administrator de sisteme de date la centrul de comandă NATO din Napoli. Această persoană – care nu mai este în NATO – a acceptat inițial să vorbească cu Der Spiegel. Cu toate acestea, odată ce a aflat subiectul investigației, nu a mai răspuns la apelurile sau mesajele nici de la Der Spiegel, nici de la Bellingcat.
Citește și: Marea Scăpare din România
Cine era Maria Adela
Bellingcat și partenerii săi de investigație au stabilit afiliarea aparentă a „Mariei Adela” la GRU la sfârșitul anului 2021, pe baza mai multor indicatori care au făcut ca identitatea și comportamentul ei să fie compatibile cu modus operandi al serviciilor secrete militare ruse.
În primul rând, o persoană cu astfel de nume și dată de naștere nu a existat în nicio bază de date rusă (actuală) – inclusiv baza de date cuprinzătoare a pașapoartelor oficiale -, dar numele ei a apărut într-un set de date despre pașapoarte și adrese din 2007, unde jurnaliștii au găsit anterior alți ofițeri GRU enumerați. sub identitățile lor acoperite. Ei primiseră cel puțin trei pașapoarte – unul național și două pașapoarte de călătorie internaționale – din gamele folosite de mulți alți ofițeri GRU cunoscuți.
Identitatea ei de acoperire a fost aceea a unei persoane născute în America de Sud cu descendență mixtă – care a fost o poveste de acoperire favorită atât pentru Serviciul de Informații Externe din Rusia, SVR, cât și pentru ilegalii GRU, după cum a demonstrat recent capturarea și deportarea unui ofițer GRU confirmat, care trăise ani de zile în SUA și Irlanda ca brazilian cu un tată german.
Bellingat și partenerii săi s-au chinuit luni de zile să găsească vreun indiciu despre identitatea ei reală. Nu au existat fotografii ale acestei persoane în rețelele de socializare rusești, prin urmare căutările inverse nu au produs rezultate. Numerele de telefon din Rusia care au fost enumerate ca contacte pentru identitatea ei falsă în documentele de „crearea identității” din 2007 au fost înregistrate la o „persoană anonimă” (ceea ce era un alt indiciu al afilierii ei la un serviciu secret, deoarece toate numerele din Rusia trebuie să fie înregistrată pe numele unei persoane reale).
O căutare inversă a feței în baza de date extinsă de pașapoarte a Rusiei nu a dus la nicio potrivire exactă. Cu toate acestea, a produs sute de asemănări posibile pe care echipa a început să le analizeze pentru a identifica alte posibile suprapuneri. A fost o analiză profundă a uneia dintre aceste potriviri faciale a dus în cele din urmă la identificarea persoanei reale din spatele „Mariei Adela”.
Jurnaliștii au descoperit apoi un cont de socializare pe platforma rusă Odnoklassniki (OK), care în 2019 a fost înregistrat cu numele și data de naștere a unei rusoaice pe nume Olga. Pe lângă promovarea conținutului pro-război dintr-un grup numit „Prietenii lui Putin”, ea a fost membră a unui singur alt grup de pe OK – cel al unei clinici veterinare din Moscova care găzduia, printre alte animale, pisici.
Folosind vechile baze de date din orașe din afara Moscovei, în cele din urmă au reușit să găsească prezența digitală anterioară a Olgăi în Rusia până în 2005, când, la vârstă de 23 de ani, a înregistrat o companie care comercializa alcool în regiunea Krasnodar din Rusia.
Au descoperit că tatăl ei a fost șeful Facultății Militare de la Universitatea Urali din Ekaterinburg, până când s-a pensionat în 2007. Site-ul școlii sale se lăuda că el, colonel în forțele armate ale Rusiei, a primit numeroase distincții și medalii „pentru slujirea Patriei în străinătate, inclusiv în Angola, Irak și Siria”. Pe baza constatărilor din investigațiile anterioare conform cărora spionii GRU sunt recrutați frecvent din rândul copiilor ofițerilor militari de rang înalt, inclusiv cu experiențe de informații, acest lucru a adăugat mai multă credibilitate posibilității ca „Maria Adela” și Olga să fie aceeași persoană.
Această ipoteză a fost întărită și de faptul că Olga Kolobova devenise proprietara a două apartamente la Moscova în perioadele în care „Maria Adela” se afla în Rusia. Prima – o garsonieră mică într-o locație prestigioasă, a fost achiziționată în timpul uneia dintre călătoriile „Mariei Adela” în Rusia, în aprilie 2013. A doua, un apartament de lux de 100 de metri pătrați într-un complex rezidențial de lux – evaluat la aproximativ 800.000 de euro – a fost achiziționată în 2020.
NATO a refuzat să răspundă
Nu există nicio dovadă că serviciile occidentale de contrainformații sau propriul serviciu de securitate internă al NATO ar fi fost conștiente de prezența unui spion militar rus plasat strategic aproape de Centrul de comandă al forțelor comune al NATO din Europa. Niciuna dintre cunoștințele „Mariei Adela” nu a fost abordată nici de NATO, nici de forțele de ordine pentru a fi informate despre interacțiunea lor cu rusoaica.
The Insider și Der Spiegel au abordat-o pe Olga Kolobova prin Telegram și e-mail. Deși mesajele Telegram trimise către ea păreau a fi văzute, nu a răspuns.
Der Spiegel s-a adresat și purtătorului de cuvânt al NATO pentru comentarii. Până la momentul scrierii, biroul NATO nu răspunsese.
Investigația integrală poate fi citită aici.
Foto: Maria Adela (în spate), spionul rus care a pătruns la comandamentul NATO
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
