În Republica Moldova forțele de ordine investighează cel puțin două cazuri în care însemnele de război ale Rusiei, literele Z și V, au fost inscripționate de persoane necunoscute în locuri publice.
Incidentele s-au produs în mai puțin de o săptămână, la scurt timp după ce autoritățile pro-occidentale de la Chişinău au decis să interzică folosirea în spațiul public a însemnelor agresiunii Rusiei în Ucraina și a panglicii bicolore a Sfântului Gheorghe, devenită, la fel, simbol propagandistic militarist rusesc.
Opoziția pro-rusă se opune interzicerii acestor simboluri, însă mai mulți experți de la Chişinău sunt de părere că guvernarea trebuie să fie consecventă în eliminarea simbolurilor războiului din spațiul public.
„Acum este momentul potrivit. Pentru că războiul din Ucraina și ororile de acolo sunt o ilustrare clară a consecințelor la care poate duce romantizarea și idealizarea militarismului și a războiului. Această panglică, precum și literele Z și V, sunt simbolurile oficiale ale Rusiei în așa-numita „operațiune de denazificare și demilitarizare” a Ucrainei și este inacceptabil ca această propagandă a războiului să circule liber în spațiul public din Republica Moldova”, spune tânărul istoric de la Chişinău, Dionis Smoleac.
Z pe „Blindată”
Miercuri dimineața, pe „blindata” din fața brigăzii de infanteria motorizată din orașul Bălți, a fost găsită inscripționată cu spray litera „Z”.
„Blindata” este un monument în memoria luptătorilor împotriva separatismului transnistrean susținut de Rusia în 1992. Ministerul Apărării de la Chişinău a emis un comunicat prin care condamnă orice acțiuni de vandalizare, „inclusiv cele cu utilizarea simbolurilor interzise, în contextul acțiunilor de agresiune militară”.
Iar la sfârșitul săptămânii trecute pe crucile de la Cimitirul eroilor români de la Fălești au fost desenate svastica, dar și literele „V” și „Z”. Cimitirul Eroilor Români din Făleşti a fost inaugurat în septembrie 2021 și aici sunt înmormântaţi 299 de eroi căzuţi în Al Doilea Război Mondial.
Ambasada României la Chişinău a emis un comunicat prin care a condamnat „cu fermitate acest act iresponsabil și provocator”și și-a exprimat încrederea că „autoritățile competente din Republica Moldova vor lua măsuri ferme și imediate de identificare și tragere la răspundere a făptașilor”.
Inspectoratul General al Poliției din Republica Moldova a condamnat la rândul lui „aceste fapte ilicite și provocatoare” și a promis că va întreprinde toate măsurile de localizare și pedepsire a făptașilor.
Iar ambasadorul Republicii Moldova la București, Victor Chirilă, a declarat că „vandalizarea cimitirului eroilor români este un act iresponsabil, barbar şi criminal”, iar „cei care au gândit şi executat această profanare pun în pericol pacea, armonia şi stabilitatea internă a Republicii Moldova, într-un moment regional destul de periculos”.
Săptămâna trecută, Parlamentul a votat modificări la Codul contravențional care spun că „panglicile, semnele, literele sau combinațiile acestora, care sunt folosite în calitate de elemente distinctive ale agresiunii militare ruse din Ucraina, sunt interzise pe teritoriul Republicii Moldova”, iar amenda pentru persoanele fizice este de 4500 de lei moldovenești (aproximativ 225 euro), iar pentru persoane juridice – de 9000 lei (450 euro).
Opoziția socialistă și comunistă de la Chişinău spune că decizia ar fi una „provocatoare, dezbină societatea și îngrădește libertatea de exprimare”. Deputații socialiști chiar au contestat prevederile la Curtea Constituțională.
Între timp, liderul comuniștilor, fostul președinte Vladimir Voronin, a devenit ținta ironiilor pe rețelele de socializare după ce s-a opus interzicerii panglicii Sfântului Gheorghe prin argumentul că „și Ștefan cel Mare se folosea de această lentă (panglică)”.
Noile prevederi privind interzicerea simbolurilor războiului Rusiei în Ucraina ar urma să intre în vigoare până la 9 mai, zi pe care opoziția pro-rusă din Republica Moldova o folosește nu doar pentru a comemora victimele celui de al Doilea Război Mondial, ci și pentru a face propagandă pro-rusă.
Trebuie sancționată orice forma de promovare a războiului
Anii trecuți, de 9 mai, mii de oameni ieșeau în stradă cu panglica Sfântului Gheorghe, drapele ale Uniunii Sovietice și lozinci de felul „Direcția – Berlin!” și „Putem repeta!” – aluzie la cucerirea Berlinului de către trupele sovietice în anul 1945.
Panglica bicoloră negru-portocalie, numită și panglica Sfântul Gheorghe, este un alt simbol folosit de armata invadatoare a Rusiei în Ucraina. Actuala majoritate parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a argumentat interzicerea simbolurilor folosite de Rusia în agresiunea sa împotriva Ucrainei prin dorința de a nu admite retorica războiului pe teritoriul Republicii Moldova.
„Cred că aceste însemne trebuie interzise și trebuie sancționată orice forma de promovare a războiului pe teritoriul tarii noastre”, a declarat la o recentă conferință de presă președinta Maia Sandu. Iar deputatul PAS Dumitru Alaiba a scris pe pagina sa de Facebook că „Panglica Sfântului Gheorghe a ajuns să simbolizeze ororile comise asupra oamenilor nevinovați.
Soldații agresorului poartă această lentă atunci când omoară civilii, inclusiv din Bucea, Irpin, Borodeanka, Mariupol și alte localități. Tancurile lor sunt marcate cu Z și V. Aceste simbolistici militare au ajuns sinonime cu moartea. Aceste semne au ajuns să glorifice războiul.”
Citește și: Dezinformarea, cum se face: troli, boți și persoane în carne și oase la TV
Ce este panglica bicoloră negru-portocalie, numită panglica Sfântului Gheorghe?
Panglica a fost adoptat ca simbol oficial de Rusia în 2005 și este folosită în prezent ca simbol al victoriei în cel de al Doilea Război Mondial. Marea majoritate a statelor din spațiul post-sovietic, inclusiv Ucraina, Georgia, Belarus și Kazahstan, au interzis panglica bicoloră încă de acum câțiva ani. În spațiul public simbolul se asociază cu dominația militară rusească, iar povestea ei este destul de controversată, spune tânărul analist politic și istoric de la Chişinău, Dionis Smoileac.
Istoria panglicii Sfântului Gheorghe începe în secolul XVIII, acesta a fost un element al ordinului Sfântului Gheorghe, instituit de regina Ekaterina a II-a în 1769. Panglica consta din trei dungi negre și două dungi galbene. Semnificația pentru culoarea neagră, potrivit heraldicii țariste, era „praful de pușcă și fumul negru”, iar culoarea galbenă reprezenta flacăra.
Abia în 1913, printr-un nou statut al ordinului Sfântului Gheorghe, a fost consacrată varianta actuală a panglicii, cea unde galbenul este înlocuit cu portocaliu. În perioada Imperiul Rus, panglica era folosită și la alte ordine și medalii, dar și în simbolistica militară.
După lovitura de stat bolșevică din 1917 lucrurile s-a schimbat – noua putere a Sovietelor a lichidat vechiul sistem de ordine și medalii țariste. În acea perioadă, panglica Sfântului Gheorghe era văzută ca simbol al țarismului. Armata Albă și alte forțe anti-bolșevice au continuat să folosească acest simbol în timpul războiului civil rus, în lupta pe care o purtau cu bolșevicii lui Lenin.
La fel și armatele ruse care au ajuns în exil, după finalizarea războiului civil rus, au continuat să folosească panglica bicoloră. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, panglica Sfântului Gheorghe este folosită și de unitățile rusești din armata Wehrmachtului, de așa numiții „Vlasoviști”, voluntari ruși care se înrolau în forțele terestre germane pentru a elibera Rusia de comuniști.
Iată de ce în URSS panglica Sfântului Gheorghe nu era văzută cu ochi buni – aceasta era fie simbol a țarismului, fie „simbol al trădătorilor”, spune Dionis Smoleac.
În timpul celui de al doilea război mondial, URSS reintroduce vechiul sistem al ordinilor și medaliilor, de sorginte țaristă. Și din noiembrie 1941 se introduce „ordinul pentru merite deosebite în apărarea patriei pentru curaj și eroism”. În acest nou sistem apare un „Ordin al Gărzii”, unde este folosită și panglica Sfântului Gheorghe. Iar în 1945 „panglica gărzii” este atașată Ordinului Slava (ordinul gloriei) și medaliei de sărbătorire a victoriei URSS asupra nazismului.
„Este important de spus aici că statul sovietic și Partidul Comunist nu au promovat panglica Sfântului Gheorghe ca simbol oficial al Zilei Victoriei, de 9 mai. Părinții și bunicii pot să confirme că de 9 mai acest simbol nu era folosit”, spune Dionis Smoleac.
Analistul notează că în URSS ziua de 9 mai nu a fost sărbătorită cu fastul și abordarea militaristă pe care i-o conferă Rusia în prezent. „În Uniunea Sovietică, pe toată durata existenței ei, au avut loc doar 4 parade militare. Prima a fost la 24 iunie 1945, imediat după capitularea Germaniei naziste. Următoarele parade militare au avut loc în 1965, în 1985 și în 1990, în prag de destrămare a URSS. Iar ziua de 9 mai nu era considerată zi de sărbătoare. Doi ani după război, până în 1947, 9 mai a fost zi liberă, după care a fost o zi obișnuită de lucru. Abia în 1965, 9 mai a redevenit zi liberă, dar, din nou, nu se punea accent pe aspectul militarist”, notează Dionis Smoleac.
Totul de schimbă după destrămarea URSS. În 1995, pentru a aniversa 50 de ani de la victorie, Rusia organizează o nouă paradă militară. Începând din acel an, paradele militare în Piața Roșie de la Moscova se fac în fiecare an.
Și abia în 2005 panglica Sfântului Gheorghe devine simbol oficial al zilei de 9 mai și a victoriei URSS asupra Germaniei.
Un simbol confuz al unei continuități contestate
„Așadar, panglica Sfântului Gheorghe este un simbol țarist, interzis de bolșevici, reintrodus de Partidul Comunist, folosit în paralel de rezistența rusească anti-comunistă din afara Rusiei, și apoi reabilitat și exploatat ca simbol militarist de actuala conducere de la Kremlin”, notează Dionis Smoleac.
Controversele în jurul panglicii Sfântului Gheorghe reflectă într-un fel încercarea Kremlinului de a-și atribui în același timp atât rolul de moștenitor al victoriei în al Doilea Război Mondial, cât și cel de succesor al Imperiului Rus țarist. Astfel panglică a ajuns să înglobeze atât nostalgia după URSS, cât și gloria militară rusească din toate tipurile – fie acesta Imperiul Rus, URSS sau actuala Federaţie Rusă.
„Transformarea panglicii Sfântului Gheorghe în simbol al imperialismului și militarismului Kremlinului a început cu mult timp înainte de actualul război purtat de Rusia în Ucraina”, spune Dionis Smoleac. În 2008, când Federaţia Rusă a invadat Georgia, soldații ruși purtau această panglică.
În 2014 „omuleții amabili” care au ocupa Crimeea, la fel, aveau această panglică, de asemenea rebelii pro-ruși care au declanșat separatismul și războiul în estul Ucrainei. Este și motivul pentru care în 2017 Rada Supremă, legislativul de la Kiev, a interzis acest simbol – în Ucraina era deja asociat cu agresiunea rusă.”
La fel, și în țările din Asia Centrală, dar și în Belarus, s-a decis ca de Ziua Victoriei să fie folosite panglici în culorile drapelelor naționale și astfel a fost de facto interzisă simbolica rusească.
„Acum e chiar timpul potrivit”
Republica Moldova până de curând era, deci, singura țară din regiune care a adoptat rapid și „cu brațele deschise acest simbol rusesc” , spune Dionis Smoleac. Explicabil, în condițiile în care la putere au fost mereu fie partide pro-ruse cu soldă la Kremlin, fie forțe pro-oligarhice pentru care aceste aspecte simbolice erau irelevante.
„Acum este momentul potrivit pentru a interzice aceste simboluri. Pentru că războiul din Ucraina și ororile de acolo sunt o ilustrare clară a consecințelor la care poate duce romantizarea și idealizarea militarismului și a războiului.
Guvernarea trebuie să fie cât mai fermă în punerea în aplicare a acestei decizii, fără a intra prea mult în polemicile populiste alimentate de opoziția pro-rusă. Argumentul clar al puterii este că această panglică, precum și literele Z și V, sunt simbolurile oficiale ale „operațiunii de denazificare și demilitarizare” a Ucrainei. Și interzicerea panglicii trebuie să meargă la pachet și cu alte acțiuni de securizare a spațiului informațional și de combatere a propagandei și dezinformării ruse.
„Poate că este o procedură dureroasă pentru unele persoane. Dar vedem lângă noi acest război din Ucraina care este ilustrarea consecințelor propagandei și ideologiei militarismului și romantizării trecutului.
Victimele celui de Al Doilea Război Mondial trebuie comemorate în continuare, spune analistul, dar într-o abordare pacifistă și educațională, pentru a nu permite ca ideologii radicale și extremiste să revină în spațiul public.
„Ziua de 9 Mai trebuie demilitarizată. Victimele războiului trebuie comemorate fără acest patos militarist și revanșard. Să nu uităm că în virtutea realităților de atunci, în Republica Moldova sunt oameni care au luptat în ambele tabere și acesta este încă un element care generează dileme identitare și scindare în societate, este încă un subiect unde este nevoie de reconciliere”, conchide Dionis Smoleac.
