Principala greșeală a comunicării în pandemie a fost că oamenii au fost tratați doar ca niște pacienți, iar comunicarea a vizat doar latura medicală. Autoritățile au ignorat total faptul că nu poți cere peste noapte unor oameni să-și modifice rutina de viață, stilul de viață, fără o explicație clară și umană de ce trebuie să facă lucrul acesta, a explicat, pentru PRESShub, psihologul Daniel David, rectorului Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca.
Raportat la ceea ce și-au propus autoritățile, campania de vaccinare anti-COVID-19 a fost în mod clar un eșec.
„Este clar că a fost un eșec, fiindcă a existat un obiectiv foarte clar, ca număr de oameni care se vor vaccina. Dar, până am ajuns la vaccinare, am trecut prin anumite etape care n-au fost foarte înțelept conduse în timpul pandemiei.
Omul trebuie abordat într-o perspectivă mai complexă, bio-psiho-socială. Dar, în timpul pandemiei, mai ales în prima parte a pandemiei, focalizarea a fost foarte mult pe componenta bio, adică sfaturile au fost date de medici epidemiologi, au fost date de structurii medico-militare: izolare, purtarea sigur, măștii, distanțarea socială”, a menționat profesorul universitar Daniel David.
Deciziile nu s-au luat cu psihologi. Sau cu psihologi buni
Rectorul UBB a menționat că oamenii au fost tratați aproape exclusiv dintr-o perspectivă medicală, „ceea ce n-a fost un lucru rău, căci într-adevăr componenta medicală a fost una centrală, pentru că totuși urgența era medicală.”
„Dar, în același timp, nu pot să-l tratezi pe om ca pe un corp, ca pe un organism, să te aștepți ca un organism care era activ, care ieșea, socializa, avea planuri pentru viață, de pe o săptămână pe alta, să stea numai în casă, să iasă afară cu hârtii, cu mască.
Nu spun că nu trebuia acele recomandări, spun că n-au fost puse într-o logică psiho-socială adecvată, în sensul că în echipa de decizie și de comunicare evident că n-au fost psiholog sau nu au fost psihologi buni”, a menționat Daniel David pentru PRESShub.
Profesorul a dat ca exemplu faptul că Asociația Psihologică din România, pe care eu o conduce, n-a fost consultată absolut deloc privind măsurile care au trebuit luate în timpul pandemiei de COVID-19.
„Să nu uităm că deși schema erau una medicală, schimbările vizate erau psiho-comportamentale. Adică te-ai așteptat de la oameni să-și modifice rutina de viață, stilul de viață, să poarte mască, să se izoleze în casă, să iasă după un anumit tipar la cumpărături.
Toate astea sunt schimbări comportamentale, nu medicale. Deci ar fi trebuit din start altfel gândite toate. Sigur că, pe parcursul acestor acțiuni, cum oamenii și așa ei aveau o neîncredere foarte mare în autorități, neîncredere a devenit și mai puternică.
Dacă țineți minte și comunicările care se făceau, erau legate și focalizate pe negativ,: număr de morți, restricții noi și așa mai departe”, și-a amintit psihologul.
Campania de comunicare pentru vaccinare, „cam arogantă”
Daniel David a arătat că erau importante și aceste date, dar ar fi trebuit să fie dublate și de aspecte pozitive.
„Să ne arate, de exemplu, filmări cu familii care respectând normele, se simt bine sau au socializat cu alții prin comunicare online.
Negativul trebuia să fie dublat de pozitiv. Or, ne-făcându-se acest lucru, repet, tratându-ne ca pe niște organisme, treptat neîncrederea în autorități s-a accentuat foarte mult, iar atunci când a venit campania sau ideea de vaccinare, deja neîncrederea era foarte mare”, a precizat rectorul Universității „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca.
La toate acestea, s-a adăugat faptul că, în viziunea lui Daniel David, campania de vaccinare anti-COVID-19 a fost din start prost gândită, fiindcă a fost foarte mult desfășurată tot într-o logică biomedicală, „cam arogantă”, autoritățile nu au mers pe o logică de educație, ci pe o idee de în mod normal va trebui să facem vaccinul.
Psihologul a explicat că, atunci când mergi pe idea de a convinge și când pornești arogant, pe ideea că nu poți refuza vaccinul, stârnești o reactanță psihologică.
„Reactanța psihologică înseamnă să fac invers decât îmi spui tu. Chiar dacă oarecum ceea ce îmi spui este în beneficiul meu.
Oamenii și-au simțit amenințat liberul arbitru.
Nu s-au simțit tratați ca oameni, ci doar ca niște corpuri, ca niște organisme.
În a doua parte a venit o aroganță biomedicală: «Avem vaccinul, am rezolvat, cum adică să nu se primești vaccinul?»
Nu s-a pus problema să fie educați oamenii și să-i lăsăm pe ei să ia decizia dacă se vor vaccina sau nu”, este opinia psihologului Daniel David.
Prin urmare, campania de vaccinare și campania de comunicare pentru vaccinare au fost foarte intruzive și au trezit în oameni o reacție irațională de respingere.
„Și în acest context a mai apărut un lucru favorizant, un factor pe care noi l-am întărit de ani de zile, adică am dus în spațiu public o serie de impostori și am dus pseudo-cunoașterea în prime-time la posturile care au pretenția de «quality».
Noi vedem vrăjitori, horoscopiști, astrologi, am inventat tot felul de meserii. Nu uitați că noi am inventat, spre exemplu, consilierul pentru viață.
Consilierul pentru viață este o ocupație pe care o poți dobândi fără studiu universitar, prin tot felul de cursuri acreditate prin Ministerul Muncii. Un consilier pentru viață, după ce și-a obținut o adeverință, începe să aibă păreri despre viață, despre ce trebuie făcut, ce nu trebuie făcut”, a avertizat, în cadrul interviului acordat PRESShub, rectorul UBB Cluj-Napoca.
Citește și: PODCAST | De ce a eșuat campania de vaccinare anti-Covid în România
A lipsit înțelepciunea psihologică
Daniel David a arătat că toată această invazie de impostori, cu opinii care sunt uneori simple banalități de simț comun, poate fi periculoasă.
„În acest cocktail extraordinar, a lipsit componenta psiho-socială în management-ul pandemiei, a lipsit înțelepciunea psihologică, ca să spun așa, în promovarea și în campania de vaccinare.
Pe acest fond al favorizării pseudocunoașterii, pe care am făcut-o de ani de zile, am văzut că știința a ajuns la colț. Și acum toată lumea se mira: de ce refuză lumea vaccinul, din moment ce te ajută, îți protejează viața, poate să ușureze trecerea prin pandemie”, a declarat Daniel David, pentru PRESShub.
„Ce facem cu cei peste 50% indeciși?”
Ce înseamnă că oamenii și-au simțit amenințat liberul arbitru?
„Să nu fie așa de intruzivă decizia pentru a te vaccina și să lași libertatea. În multe mesaje, parcă nici n-aveai libertatea de a spune: «Domnule, parcă totuși nu-i momentul pentru mine să mă vaccinez».
Cine spunea asta era automat atacat și văzut foarte negativ. Și atunci s-au adunat grupurile care s-au simțit amenințate în liberul-arbitru și au devenit foarte puternice”, a explicat rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca.
Daniel David a menționat că, în timpul pandemiei, a trimis autorităților date legate de analizele psihoculturale de care dispunea UBB și le-a comunicat că avem tendința să ne polarizăm: adică erau 20-25 % provaccinare, 20-25 % foarte antivaccinare.
Citește și: PODCAST | Vechea Cortină de Fier a determinat și ratele de vaccinare anti-COVID
„A existat un nivel de 50-60 % cam indeciși? Ori autoritățile s-au bucurat când au văzut îmbulzeala pe platformă. Dar eu le-am spus că sunt din cei 20-25% pro-vaccinare.
Dar ce facem cu cei peste 50% indecisi? «Nu abandonați acțiunea de promovare a vaccinării, bucurându-vă ce deschiși sunt românii spre vaccinare». Au fost polarizările, oamenii foarte motivați pentru vaccinare, dar era 80% care erau într-o potențială zonă de antivaccinist, ca să spun așa.
Adică unii care erau clar antivacciniști și unii neutri, care, cu timpul, și ca urmare a acestor greșeli de care am vorbit, s-au mutat mai degrabă în zona antivacciniștilor decât în zona pro-vaccinare”, a menționat Daniel David, în interviul acordat PRESShub.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Foto: Daniel David, rectorul UBB Cluj-Napoca. Foto: Inquam Photos/Alex Micsik
