luni, 18 octombrie 2021
spot_img
AcasăProiecte editorialeHub for Business JournalismPremierul este confirmat, coaliția nu. Cât de atractivă va fi România în...

Premierul este confirmat, coaliția nu. Cât de atractivă va fi România în ochii investitorilor

Deși pare un episod de moment, dezbinarea coaliției de guvernare nu face doar ca demersurile actuale de redresare să stagneze acum, în plină pandemie și cu un val 4 în plină desfășurare, ci afectează dezvoltarea României și pe viitor.

Autor: Elena Balaban


Pe lângă forța de muncă ieftină, costurile de producție mai mici și politicile fiscale, investitorii străini analizează și stabilitatea politică atunci când hotărăsc să aducă capital în România. Acest echilibru politic face ca un investitor străin să aibă încredere că afacerea lui nu va fi afectată în mod regulat de schimbările și numirile politice, de pretențiile noilor partide aflate la guvernare sau de politice incompatibile cu realitatea.

„Este clar pentru toată lumea că Romania a făcut un efort foarte mare pentru a avea un mediu economic stabil, iar populația a plătit scump pentru asta, prin creșteri de taxe, scăderi de salarii. Prin mediul politic creăm acum un mediu instabil și care are impact asupra predictibilității. Avem nevoie de investiții pe mediu lung, în infrastructură, în producție, iar acestea vin dacă există predictibilitate. Nu poți, ca investitor, să faci o investiție din care să scoți bani după șapte ani și să se schimbe legislația pe neașteptate. România are nevoie de strategii sectoriale, ca schimbările legislative să se facă în cadrul acestei strategii, cu analiză de impact și cu un timp rezonabil de implementare, 6-12 luni”. Declarația de acum șapte ani a lui Steven van Groningen, la acea dată secretar general al Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR), este la fel de actuală și în septembrie 2021.

De altfel, coaliția transmitea în 15 septembrie un mesaj despre situația periculoasă spre care se îndreaptă România și ce ar trebui să facă cei de la putere pentru a o soluționa: „CDR face un apel către toată clasa politică, ca în aceste momente cruciale pentru viitorul economic al României, să canalizeze întreaga energie spre reformele vitale, elaborarea unei politici de industrializare care să reflecte agenda europeană a schimbărilor climatice și implementarea cu succes a proiectelor majore atât de necesare României, pentru creșterea absorbției fondurilor europene, resurse indispensabile în realizarea planurilor de dezvoltare ale țării”.

„Mediul de afaceri are nevoie de un climat de predictibilitate și siguranță pentru investiții si adoptarea deciziilor de business. Din păcate însă, din nou trecem printr-o perioadă în care mediul de afaceri este în stare de alertă, din pricina climatului investițional incert, aflat în declin vizibil din cauza crizei politice în derulare”, spun reprezentanții mediului de afaceri.

Fiscalitate și schimbări legislative

România este una dintre cele mai atractive state din Uniunea Europeană când vine vorba de fiscalitate, dar instabilitatea politică face ca această situație să nu fie certă. Schimbarea guvernului poate induce de asemenea și schimbări în zona fiscală, fapt ce limitează dorința oamenilor de afaceri de a investi în țara noastră.

Deși programul actual de guvernare include o serie de măsuri ce au ca obiectiv încurajarea investitorilor de a veni în România, actualele controverse fac ca acest lucru să fie pus sub semnul întrebării. 

În cadrul unui eveniment organizat de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România, premierul Florin Cîțu a făcut declarații cu privire la atragerea investițiilor și cât de prost stă România la acest capitol: „Așa cum am spus, ne uităm la ce a fost prost făcut până acum, de ce nu au venit investitori în România până astăzi și au ocolit investitorii țara noastră. Pe de o parte, este adevărat că legislația din România nu a fost, nu aș spune prietenoasă, dar nu a fost la fel de clară și a fost ușor interpretabilă și lucrăm la această legislație, inclusiv la legislația achizițiilor publice”.

Un alt aspect important este redat de rata șomajului și impactul acestuia asupra companiilor transnaționale. Deși o rată a șomajului redusă indică o creștere a forței de muncă, investitorii pot observa și partea negativă a acestui lucru: cu cât piața forței de muncă este mai restrânsă, cu atât ea devine mai căutată și implicit angajatorii trebuie să propună o ofertă de muncă cât mai avantajoasă și competitivă.

O statistică a Institutului Național de Statisică ne arată că, din luna iulie a anului 2020 până în luna iulie a anului curent, numărul de șomeri a scăzut cu aproximativ 14 procente. Deși din punct de vedere economic acest lucru este unul benefic, există totuși și persoane afectate de această scădere.

Apartenența României la spațiul comunitar european a setat pârghiile către mediul de afaceri internațional întrucât democrația și statul de drept, concepte impuse de UE, au creat acel climat de siguranță și încredere. Însă situația actuală cu care se confruntă România, generată de pandemie, vaccin, voci populiste aflate la conducere, face ca societatea să nu mai privească cu entuziasm mediul european.

Recenta recomandare a Parlamentului European făcută pentru România de a acorda drepturi egale parteneriatelor între persoane de același sex a iscat o serie de dezbateri în rândul cetățenilor ce poate influența în mod indiret modul în care România este privită din exterior.

Ce cred investitorii

Problema guvernaților legată de cine deține puterea a devenit mai importantă decât chestiunile ce țin de buna funcționare a statului în ultimă instanță, iar acest fapt menține România pe lista statelor lacunare.

Într-un articol din Ziarul Financiar, AFV Beltrame Group, acționarul Donalam, unul dintre cei mai prosperi producători de bare de oțel și alte oțeluri speciale a declarat că lipsa unei politici industriale și lipsa unor proiecte, dar și a infrastructurii au fost principalele cauze care au adus România unde este acum. De asemenea acesta a mai sesizat că deși România „era un mare producător de oțel și beton (…) materia primă pentru producția de oțel-beton și sârmă laminată pentru noua fabrică va fi importată”.

Mai precis, putem ajunge la concluzia că investitorii ar putea să-și deschidă o afacere aici, dar din păcate există și alți factori care depind de stabilitatea politică și care influențează în mod direct un business.

Munca investitorilor este îngreunată și de incapacitatea sistemului de a oferi autorizațiile necesare la timp. Filip Todosia, project manager la Rădăcini Estate, spunea pentru Ziarul Financiar că o problemă gravă cu care se confruntă dezvoltatorii o reprezintă lipsa autorizațiilor și încetinirea puternică a dezvoltării. El a menționat că pentru dezvoltatorii imobiliari este tot mai greu să găsească un teren pe care să construiască „deoarece situația autorizațiilor s-a schimbat puternic”, dând ca exemplu faptul că Sectorul 1 nu are PUZ (plan urbanistic zonal).

Din punct de vedere teoretic, România se situează încă relativ bine în domeniul atragerii investitorilor, datele BNR indicând faptul că investițiile directe ale nerezidenților în România din perioada ianuarie-iulie 2021 au crescut față de aceeași perioadă a anului trecut cu aproximativ 2,74 miliarde de euro.

Însă guvernanții trebuie să fie prudenți din acest punct de vedere pentru că avem exemplul anului 2017, când instabilitatea politică a afectat diferite domenii cheie pentru dezvoltarea țării. OUG 13, Piața Victoriei și Legile Justiției, au făcut ca România să fie aspru criticată de mediul extern, acest lucru devenind un motiv direct pentru ca mediul de afaceri românesc să nu mai fie privit cu același entuziasm. Potrivit INS, investițiile realizate cu capital străin au scăzut aproape la jumătate în anul 2017, când a avut loc acel episod, față de anul precedent.

În acest mod, având exemplul acțiunilor anterioare, istoria ne poate dovedi că momentul în care ne aflăm acum este unul primejdios și poate conduce la o degradare mai accentuată a sectorului industrial, degradare de care România ar trebui să ferească cât mai mult.

(Articol publicat în Euractiv, partener PressHUB în cadrul proiectului „Hub for Business Journalism”)


Elena Balaban a fost selectată pentru a participa la „Hub for Business Journalism”, un proiect marca Freedom House care își propune să aducă un suflu nou în jurnalismul economic și de business din România. Pentru a citi mai multe astfel de articole, puteți accesa secțiunea dedicată proiectului din cadrul Presshub.

Elena Balaban este licențiată în Științe Politice, iar în momentul de față participă la un program masteral în cadrul Academiei de Studii Economice, având specializarea Economie Internațională și Afaceri Europene.


SursăEuractiv
Euractivhttps://www.euractiv.ro/
Rețeaua EURACTIV este o prezență media importantă în spațiul european care facilitează dezbateri privind politici publice europene pentru specialiști din numeroase țări.Modelul EURACTIV se bazează pe cinci elemente:- corporate sponsoring - EURACTOR membership - publicitate - proiecte europene - content syndicationPortalul EURACTIV este platforma preferată pentru specialiștii europeni în politici publice. EURACTIV reunește principiile independenței jurnalistice, transparenței și eficienței.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE