Primăria Oradea începe investiții de peste 220 milioane euro din bani europeni. Orădenii, nemulțumiți că orașul se tranformă din nou în șantier

Data:

Primăria Oradea începe în această primăvară investiții de peste 220 milioane de euro din bani europeni care trebuie terminate contra-cronometru, până în decembrie 2023.  Asta înseamnă că vor fi deschise peste 350 șantiere. Orădenii sunt mândri că orașul lor se dezvoltă pe bani europeni, dar în același timp sunt furioși de discomfortul aferent șantierelor, praf, mizerie și timp pierdut în trafic.

Articol de Dan Simai

Odată cu venirea primăverii, Oradea devine câmp de lucru. Primăria pune la bătaie un buget de investiții de 1,2 miliarde lei pentru 600 de obiective, dintre care cel puțin 350 vor deveni șantiere.

„Urmează o perioadă grea. Împreună cu Poliția Rutieră vom încerca să găsim rute ocolitoare, lucru destul de dificil având în vedere numărul mare de lucrări”, avertizează primarul Florin Birta. După 15 ani de șantiere și investiții europene, însă, mulți orădeni s-au cam săturat…

Blocaj total

Dimineața între orele 7 și 9, orădenii care au drum la Primărie pornind din Rogerius sau Nufărul ajung mai repede pe jos decât cu mașina. Pe sensul de mers dinspre Bulevardul Ștefan cel Mare spre centru, pe strada Oneștilor se circulă bară la bară după construirea cartierului de lângă complexul Lotus II, pe Bulevardul Decebal traficul se înfundă într-o groapă săpată pentru înlocuirea unor conducte de apă chiar la intrarea pe pod, iar pe străzile abia modernizate din centru, înguste, cum ar fi Roman Ciorogariu sau Moscovei, traficul înaintează la pas.

În sens invers, pornind dinspre Nufărul spre zona centrală, coada de mașini se întinde pe zeci de metri, blocată de șantierul pentru amenajarea pasajelor subterane de lângă Piața Cetate.

Rutele ocolitoare, de pe străzi precum cele din noul cartier Ceyrat sau Calea 1 Mai, sunt și ele aglomerate de șoferii care evită centrul civic. „Nu mai avem pe unde ocoli. Dacă nu plouă sau nu au bagaje, mulți orădeni aleg să meargă pe jos. Economisesc bani și în tot atâta timp ajung”, spune un taximetrist.

Citește și: Procesul criminalilor de război din Ucraina. Cât de grea ar fi anchetarea și judecarea lor. De la realitatea mediatică la cea judiciară

Praf, noroi, deranj…

După mai bine de un deceniu în care orașul a investit în reabilitări și modernizări peste 600 milioane euro din fonduri europene, orădenii s-au cam săturat de șantiere. „Dacă e vară și cald, nu poți deschide geamul de praf, dacă plouă, se umplu șoselele de noroi, iar dacă îngheață, se închid șantierele, dar gropile țin drumurile blocate”, protestează o orădeancă.

Reprezentanții Poliției Locale spun că au încercat să facă ordine, dar au prea puțini oameni la prea multe șantiere.

„Aplicăm lunar cel puțin cinci sancțiuni între 1.000 și 2.000 lei pentru mașinile de mare tonaj cu roți murdare sau bena neacoperită, dar nu se prea vede niciun efect”, recunoaște șeful Poliției Locale Oradea, Samuel Milian (foto).

Niciunul dintre constructorii din oraș nu are rampă de spălare a mașinilor cu decantor pentru reziduuri, în care să își salubrizeze camioanele la ieșirea din șantier. „Vom cere Primăriei să oblige constructorii prin contract să aibă rampă de spălare a roților, altfel n-am făcut nimic”, spune Milian.

Pro și contra

În ce privește deranjul din trafic, orădenii au păreri împărțite. „Oradea este un oraș cu străzi înguste, rupt la mijloc de Crișul Repede. Nu ai cum să faci drumuri și pasaje subterane fără să deranjezi circulația”, spune președintele Camerei Taximetriștilor, Iosif Rad. Speră, însă, la vremuri mai bune. „Peste doi ani, când se vor termina pasajele subterane din fostul centru civic, traficul se va limpezi. La fel a fost și la construirea pasajului pe sub Bulevardul Magheru, iar acum pe acolo se circulă lejer”, zice Rad.

Voce a societății civile orădene, Cătălin Popa (foto) reproșează municipalității lipsa de transparență. „Primăria trebuie să se consulte cu specialiștii și cu orădenii afectați de șantiere, pentru soluții mai bune. Dincolo de ambuteiaje și deranj, nu e normal să demolezi case ca să faci parcări în locul celor desființate cu ocazia modernizării bulevardului Nufărul, în timp ce peste drum puteai construi o parcare supraetajată pe terenul unor agenți comerciali”, spune Popa.

Critic constant al administrației locale, Ioan Horvath, membru al Coaliției Rogerius, se declară chiar revoltat. „În 15 ani de șantiere nicio lucrare nu a fost pentru orădean, ci pentru atragerea de turiști! Primăria îmbogățește cârciumarii și sărăcește orădenii care suportă costul lucrărilor”. Bărbatul dă ca exemplu proiectul pentru reamenajarea Pieței București. „La ce îmi trebuie mie pasaj rutier subteran în față la gară când problema transportului feroviar este nerezolvată? Fluidizăm traficul într-o zonă în care nu circulă nimeni!”, protestează Horvath.

Citește și: Dan Puric și lașitatea naționalistă

Val de lucrări… întârziate

Pentru orădenii nemulțumiți de deranjul din trafic, primarul Florin Birta (foto) are o veste proastă. „Odată cu încălzirea vremii vor începe mai multe lucrări de amploare, majoritatea pe fonduri europene, în toate zonele orașului”, spune edilul.

Primăria va lansa investiții care trebuie finalizate până la sfârșitul anului viitor, când se încheie actuala perioadă de finanțare 2014-2020, cu „păsuire” până în decembrie 2023. Sumele decontate constructorilor după sfârșitul anului viitor vor fi plătite de orădeni, așa că șantierele sunt într-o păguboasă întârziere.

„Întârzierile nu au depins de noi. Lucrările pentru trecerea cartierului Nufărul pe încălzire cu apă geotermală sau etapa a treia de reabilitare a rețelelor de termoficare au fost licitate de trei ori până să avem constructor. Au avut de actualizat prețuri tot mai mari la materiale și de analizat oferte complexe”, spune Marius Moș, directorul Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională (DMPFI) din Primărie.

Cap la cap, din cele 360 milioane de euro cât însumează contractele din actualul ciclu bugetar european, municipalitatea mai are de executat, în mai puțin de doi ani, lucrări de 220 milioane de euro. Ceea ce ar fi o performanță!

Șantiere contra-cronometru

Concret, pe lângă lucrările (de 27 milioane lei) la viitorul pasaj cu două benzi pe sens care va subtraversa zona Pieței Cetate, realizate de Freyrom în proporție de 30%, municipalitatea va deschide luna viitoare, la distanță de câteva sute de metri, șantierul celor cinci pasaje (123,8 milioane lei) care vor subtraversa Piața Emanuil Gojdu pentru a asigura fluidizarea circulației prin fostul centru civic. „Lucrările la primul pasaj sperăm să le încheiem în octombrie, iar cele cinci pasaje să le finalizăm până în decembrie anul viitor”, spune Marius Moș (foto).

Termenul este aproape nerealist. Câștigătorul licitației, în curs de finalizare, are la dispoziție 24 de luni pentru proiectare și execuție, or până în decembrie 2023 mai sunt doar 21 de luni. „Eu spun că, dacă se mobilizează, constructorul poate termina la timp. Este prematur să ne pronunțăm”, spune optimist directorul.

Piața Cetate. Foto Ovi D. Pop

Nufărul, un șantier

Conform evidențelor DMPFI, de săptămânile viitoare Oradea va fi lovită de un val de șantiere fără precedent, cofinanțate din fonduri europene sau de la bugetul central.

Spre exemplu, Elsaco Electronic și Energomontaj au de finalizat până în decembrie anul viitor trecerea încălzirii cartierului Nufărul pe un mixt de apă geotermală și agent termic (89,9 milioane lei), iar Igna Construct trebuie să înlocuiască, printre altele, 46,2 kilometri de rețea magistrală (108 milioane lei) în cadrului celei de a treia etape de reabilitare a termoficării. „Tot cartierul Nufărul va fi un șantier”, avertizează directorul comercial al Termoficare, Dan Crețu (foto).

De asemenea, urmează să înceapă construirea unei clădiri noi pentru Grădinița 51 aferentă Școlii Ioan Slavici (3,6 milioane lei), lucrările pentru înlocuirea vechiului cazan din CET cu patru motoare termice performante (157,6 milioane lei), amenajarea spațiului dintre podul Ladislau și Sinagoga Zion (19,5 milioane lei) și reabilitarea termică a zeci de blocuri.

„Le cerem scuze orădenilor pentru deranjul provocat de șantiere, dar dezvoltare fără investiții nu se poate. Avantajele pe care le vor aduce aceste lucrări orașului vor demonstra, însă, că sacrificiile din acești ani au meritat”, asigură directorul Marius Moș. Asta rămâne, totuși, să o stabilească orădenii, cărora înainte de a le fi mai bine le va fi, o bună bucată de vreme, mai rău…

Citește și: ​Parlamentul European aprobă acordarea unei asistențe de 150 milioane de euro pentru Republica Moldova

„Nu mai vrem peticeli”

Pe lângă lucrările finanțate din fonduri UE, municipalitatea are în plan pentru anul acesta reabilitarea cât mai multor străzi din bugetul propriu. „Infrastructura din centrul orașului era relativ bună, dar «rețeliștii» au spart carosabilul pentru a face reparații la rețelele de apă, canalizare sau internet, după care au acoperit și au asfaltat gropile. Nu mai vrem peticele. Pe viitor, vom permite intervenții doar celor care asfaltează toată banda afectată de lucrări”, spune directorul tehnic al Primăriei, Sebastian Marchiș.

Municipalitatea va asfalta străzi centrale precum Principatelor Unite sau Traian Moșoiu și are pregătită documentația pentru reabilitarea a 130 de străzi care vor putea intra în lucru de anul acesta. Printre ele se numără: Făgărașului (între Universității și cartierul Ceyrat), Francisc Hubic, Caporal Gheorghe Mușat, Ion Vidu, dar și lărgirea străzii Meșteșugarilor la două benzi pe sens, pe tronsonul dintre intersecțiile cu străzile Oneștilor și respectiv Lăpușului.

În plus, Primăria a mai programat, printre altele, modernizarea parcurilor 1 Decembrie, 22 Decembrie, Rectorului, Petőfi și Libertății, inclusiv cu amenajări în lunca Crișului Repede.

Bihoreanul
Bihoreanulhttps://www.ebihoreanul.ro/
Formatul editorial este generalist, conţinând de la ştiri şi opinii până la anchete, interviuri şi reportaje. Bihoreanul este lider local de audienţă, conform SNA şi SATI (BRAT), atât print, cât şi online, prin www.eBihoreanul.ro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Cum și cât puteți beneficia de servicii gratuite de îngrijire la domiciliu

Dacă sunteți asigurați și aveți probleme de sănătate care...

Jurnalista Emilia Șercan: Demisia lui Sorin Cîmpeanu ar trebui urmată de retragerea prevederilor controversate din Legile Educației

Jurnalista Emilia Șercan afirmă în interviul pentru Europa Liberă că acest moment al demisiei lui Sorin Cîmpeanu ar trebui folosit de clasa politică și de președintele Klaus Iohannis, creatorul proiectului „România Educată”, drept unul de reașezare a criteriilor de integritate și competență într-o funcție publică.

CLASIC_#LaServaPadronaRocks

Nu știu dacă e prima operă pusă în scenă...