O tânără din Bihor, răpită şi forţată să se prostitueze în Italia, şi-a retractat toate declaraţiile acuzatoare de teama agresorilor care, în timpul procesului, au urmărit-o şi au bătut-o în plină zi, de faţă cu copilul ei.
Soţii Roxana şi Antei Bara sunt pe lista persoanelor urmărite din 18 februarie 2021, când au fost condamnaţi definitiv la detenţie pentru răpirea tinerei bihorence. De atunci, Antei Bara a mai „încasat” 8 luni de închisoare pentru că a ameninţat cu moartea un orădean care a refuzat să-i împrumute bani într-o sală de jocuri. Ambele pedepse le va ispăşi, însă, doar dacă va fi prins…
Fie că sunt implicate reţele mari criminale ori e vorba de persoane izolate, traficul de fiinţe umane în vederea exploatării sexuale, prin muncă ori cerşetorie rămâne o problemă actuală şi deseori o “nucă” grea pentru organele judiciare şi instanţele de judecată.
Motivul? Autorii se sustrag şi îşi intimidează victimele, care ajung să-şi retracteze depoziţiile ori refuză să se prezinte în faţa instanţei, de teamă că vor fi confruntaţi cu agresorii lor. Astfel de incidente se întâmplă şi în instanţele din Bihor…
Scrisoare „interceptată”
Szűcs Daniel si Szűcs Robert Károly, doi fraţi orădeni trimişi în faţa instanţei în arest preventiv pentru trafic de minori şi proxenetism după ce au racolat o adolescentă crescută la un centru de plasament şi au forţat-o să se prostitueze, au încercat să scape de acuzaţii trimiţând din spatele gratiilor o scrisoare victimei, ca să o convingă să-şi retragă declaraţiile.
Ghinionul lor a fost că depeşa a fost „interceptată” şi nu a mai ajuns la destinatară, care era ţinută sub supraveghere strictă pentru a fi protejată de agresori. Ca atare, adolescenta şi-a menţinut depoziţiile iar cei doi au fost obligaţi să schimbe tactica, invocând „dreptul la tăcere” şi refuzând să facă vreo declaraţie.
Cercetările au arătat că fata a fost „capcanată” prin metoda loverboy de unul dintre fraţi, care o vreme a prostit-o că o ia de soţie dar trebuie să facă „trotuarul”, ca să strângă mai repede bani pentru nuntă.
Cum şiretlicul n-a mai ţinut mult, cei doi i-au luat toate actele şi au ferecat-o în casă, scoţând-o „la produs”, doar sub supraveghere strictă până când, într-un final, copila a reuşit să pună mâna pe un telefon şi a sunat la 112, reclamând că e sechestrată. În final, fraţii Szűcs au fost condamnaţi definitiv, pe 5 mai 2021, la câte 2 ani şi 6 luni de detenţie, plus daune de 5000 euro către victima lor minoră.
Fuga din Milano
O tânără răpită din propria casă şi forţată să se prostitueze în Italia a ajuns să-şi retragă acuzaţiile la adresa agresorilor după ce, în timpul procesului terminat anul trecut, aceştia au înfricoşat-o şi pe ea, şi pe martorii care i-au confirmat povestea.
Protagoniştii, Antei (Rostaş) Bara, un bărbat din Tileagd cu multiple condamnări pentru trafic de persoane, soţia lui, Roxana Bara şi fratele ei, Florin Bara, au pus ochii pe tânără în primăvara anului 2015, când soţul ei îşi ispăşea condamnarea pentru furt în Penitenciarul Satu Mare.
Au urmărit-o câteva luni, timp în care au reuşit să-i câştige încrederea, iar pe 1 mai 2015, Roxana Bara a luat-o de acasă, sub pretextul că o duce la cumpărături. În loc de shopping, însă, tânăra a fost dusă în apropierea PCTF Borş iar de aici, cu complicitatea unui taximetrist, a fost scoasă din ţară şi transportată apoi în Milano, unde a fost obligată să se prostitueze vreme de 5 zile, până când a reuşit să fugă.
Victima a ajuns acasă pe 18 mai 2015, cu sprijinul Consulatului României din Milano, şi a dat prima sa declaraţie în dosarul DIICOT pe 6 iunie 2015, povestind anchetatorilor nu doar modul în care a fost scoasă din ţară, ci şi bătăile zilnice care i-au fost aplicate în cele câteva zile, pentru că refuza să fie scoasă de bună voie „la produs”.
Citește și: „Războiul este pace”. Cum vrea Kremlinul să ne convingă că Vestul este vinovat
Acuzaţii retrase
În procesul pornit împotriva celor trei Bara în 2017 la Tribunalul Bihor şi întins până în 2021, când Curtea de Apel Oradea a pronunţat verdictul final, agresorii au negat faptele, pretinzând că nici nu o cunosc pe victimă. În acelaşi timp, tânăra şi mai mulţi martori ai acuzării şi-au schimbat depoziţiile.
„Partea civilă, audiată fiind, nu i-a recunoscut pe inculpaţi ca fiind cei care au dus-o în străinătate, pentru a o obliga la practicarea prostituţiei, oferind chiar o altă descriere a acestor persoane şi dând declaraţii vădit nesincere”, scrie în hotărârea judecătorească pronunţată de Tribunalul Bihor în 20 iulie 2020, când Antei Bara a fost condamnat la 9 ani de detenţie, Florin Bara a încasat o pedeapsă de 5 ani închisoare, în timp ce sora lui, Roxana, a fost condamnată la 3 ani de închisoare, dispuşi la fel ca în cazul bărbaţilor, în regim de detenţie.
Forţată să renunţe
Un martor a povestit în faţa instanţei de ce s-a răzgândit victima:
Agresorii le-au oferit tuturor bani ca să-şi schimbe declaraţiile iar pe tânără, pentru că nu au reuşit să o „cumpere”, au hărţuit-o prin intermediari, au ameninţat-o „să renunţe la prostii” iar la un moment dat, au atacat-o în Piaţa Nufărul din Oradea, pălmuind-o de faţă cu copilul ei.
„Unul i-a spus că nu îi este frică de poliţie şi nici de puşcărie întrucât a mai fost închis, a lovit-o cu palma peste faţă, intenţionând să o lovească şi cu piciorul, fapt care a determinat ca băiatul ei să plângă”, a spus martorul, care a asistat la scenă şi a cărui depoziţie este citată în aceeaşi hotărâre, menţinută şi de Curtea de Apel Oradea.
„Având în vedere conduita inculpaţilor de negare a comiterii faptei, agresarea fizică şi violarea victimei, care a fost obligată să se prostitueze, presiunile, actele de intimidare şi de oferire a unor sume de bani în vederea influenţării declaraţiilor persoanei vătămate şi a celorlalţi martori, instanţa apreciază că pedepsele principale aplicate au fost corect individualizate”, scrie în decizia Curţii pe care soţii Antei şi Roxana Bara nu au aşteptat-o. Au dispărut, fiind căutaţi şi în prezent.
O practică
Intimidarea victimelor traficului de persoane este o practică des întâlnită, spune avocatul Adrian Stancu, cel care a reprezentat-o pe tânără în instanţă şi care a şi cerut ca aceasta să fie audiată departe de agresorii ei, mai ales că s-a lovit personal de o situaţie asemănătoare.
„Un inculpat dintr-o altă cauză, tot privind traficul de persoane, m-a ameninţat şi pe mine, pentru că reprezentam una din victime. De aceea solicit întotdeauna audierea clienţilor mei şi a martorilor în camere separate, chiar cu faţa blurată, ca să nu fie obligate să stea în aceeaşi încăpere cu agresorii, care i-ar putea intimida”, explică Stancu.
Avocatul se referă la un bărbat din Oradea, Mircea Ioan Morar, prins că a exploatat sexual trei fete de 10, 11 şi 14 ani provenind din centre de plasament, pe care le-a ademenit în locuinţa sa, convingându-le să întreţină relaţii sexuale atât cu el, cât şi cu alţi bărbaţi, chiar şi cu doi deodată, filmându-le şi fotografiindu-le. Bărbatul a încercat să scape intimidând atât victimele cât şi pe avocatul acestora, pe coridoarele instanţelor, pentru ca acestea să-şi retragă acuzaţiile însă nu a reuşit, fiind condamnat definitiv în 2019 la 4 ani şi 5 luni de detenţie.
„Din practică, declaraţiile persoanelor abuzate nu sunt niciodată identice, pentru că, în subconştient încearcă să nu-şi amintească ce li s-a întâmplat însă în cazul „Bara”, clienta a prezentat o cu totul altă stare de fapt în instanţă, faţă de perioada anchetei”, explică avocatul care a aflat motivul abia în timpul dezbaterilor, la fel ca şi procurorii şi judecătorii.
Identitate protejată
Pentru a evita astfel de situaţii, în ultimii ani, părţile vătămate şi martorii din cauzele sensibile sunt protejate, unii fiind audiaţi sub identitate fictivă, declaraţiile sunt înregistrate audio-video, ca să se evite revictimizarea persoanelor, prin reaudieri succesive, numele lor nu sunt făcute publice nici pe portalul instanţelor unde dezbaterile sunt fără public.
„Au fost persoane pentru care a fost necesară luarea unor măsuri de protecţie, însă nu au fost cauze care să necesite relocare”, a explicat unul dintre procurorii DIICOT, interpelat pe tema protecţiei victimelor şi martorilor audiaţi în dosare vizând traficul de persoane.
În plus, soluţiile pronunţate de instanţele din judeţ arată că numele infractorilor condamnaţi pentru trafic de persoane sunt trecute în evidențele cu infracțiuni sexuale sau de trafic de persoane, acestora li se impun ca pedeapsă complementară perioade în care au interdicţie de a se apropia ori de a lua legătura sub vreo formă cu victimele lor care, în acelaşi timp, sunt anunţate în momentul eliberării „prădătorilor” din Penitenciar. Cât de eficiente sunt însă aceste măsuri, rămâne de văzut…
Citește și: 10 oameni, ținuți ca sclavi la ferma din Bihor a unui agricultor bogat
Pentru sex şi muncă
Pandemia a provocat şi reorientarea grupărilor criminale profilate pe traficul de persoane. Dacă înainte de 2020, victimele ajungeau preponderent în Italia, Spania şi Franţa, pentru a fi exploatate sexual ori în vederea cerşetoriei, în prezent acestea rămân în România, după cum arată ultimul raport făcut public de Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, cel pe 2020.
Un astfel de caz a fost prezentat, recent, şi de PRESShub şi îl are protagonist pe proprietarul unei ferme din satul bihorean Cheriu, Teodor Chiş, judecat pentru pentru că aexploatat 10 persoane cu retard sau handicapuri fizice, racolate direct de pe străzi ori din gară, obligându-le să-l slujească sub teroare şi confiscându-le documentele de identitate. Procesul se află pe rolul Tribunalului Bihor.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
Articol publicat în Campania Națională de Conștientizare în privința Traficului de Persoane, derulată de Freedom House România în cadrul proiectului Stop-AT.
