Repetent la bani europeni: 9 ani de lentoare și miliarde de lei blocate. 8% la Iași, Cluj și Bihor au 30%

Data:

Deși este al doilea județ din țară ca populație, Iașul a reușit în 9 ani să finalizeze proiecte europene de doar 736 milioane de lei din 8,3 miliarde de lei semnate. Procentele de absorbție din alte județe, în special din Ardeal, sunt mult mai mari: 22-25-30%.

Hartă mincinoasă

Pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, județul Iași figurează pe un excelent loc 3, după București și Ilfov, al contractelor semnate pentru proiecte cu bani europeni între anii 2014 – 2021.

Iașul a ajuns pe podium la nivel național ca valoare a proiectelor europene semnate, dar topul e fals, fiind inclus și Spitalul Regional, de peste 2 miliarde de lei, la care nu s-a dat nici măcar o lopată. La Craiova și Cluj, spitalele regionale n-au fost luate în calcul

Poziția e falsă din mai multe motive:

1) În cele 8,3 miliarde de lei ale Iașului sunt incluse și 2,3 miliarde de lei ale investiției de la Spitalul Regional de Urgențe (SRU), proiect departe de a fi pornit. În cazul Craiovei și Clujului, unitățile lor similare nu au fost introduse în statistică.

2) În 8 ani, Iașul a reușit să finalizeze proiecte cu o valoare ce reprezintă doar 8,8% din ce s-a semnat (cu SRU luat în calcul). Fără SRU, procentul ar crește la 12%. Maramureș, Cluj și Bihor au câte 29%, Bistrița 28%.

3) Deconturile totale de la UE sunt de 1,2 miliarde lei din 4,2 miliarde lei. Un procent de doar 28,5%. În opt ani.

Cauzele cifrelor modeste de la Iași: lideri fără viziune, care n-au anticipat proiectele ce pot primi finanțare și nu le-au pregătit din timp. S-au pierdut ani mulți până s-au făcut SF-urile și s-au organizat licitațiile.

Citește și: O soluție verde la criza gazului a devenit o gaură neagră

Iași, 137 proiecte terminate din 406

Statistica de pe pagina web a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene prezintă datele la 31 decembrie 2021. În sinteză, situația Iașului are următoarele coordonate: locul 3 pe țară la proiecte semnate, după București și Ilfov.

În total, în perioada 2014 – 2021, județul Iașul a încheiat, autorități publice și firme private, 406 contracte în valoare totală de 8,3 miliarde de lei. Din această sumă, 4,2 miliarde lei sunt bani UE, restul contribuție națională sau a beneficiarilor.

Până la sfârșitul anului trecut, fuseseră finalizate 137 proiecte cu o valoare totală de 736 milioane de lei, diferența fiind în implementare.

Număr de contracte, public și privat, pe fiecare județ în parte, suma totală și suma încasată la cele finalizate în totalitate, în cifre absolute și procent (sursa: www.mfe.gov.ro)

Fără Spital Regional, absorbția ar fi de 12% în 9 ani

De fapt, Iașul are doar 6 miliarde de lei dacă eliminăm Spitalul Regional de Urgențe care este menționat cu 2,3 miliarde de lei la secțiunea proiectelor contractate prin Programul Operațional Regional. În aceste condiții, trei precizări:

– Iașul nu mai este în top 3 al valorii contractelor 2014-2021, deoarece la SRU s-au luat zero lei și zero bani, e practic un proiect departe de a începe
– În cazul Clujului și al Craiovei (Dolj), deși și în aceste orașe sunt proiectate Spitale Regionale de Urgență, unitățile nu sunt menționate în statistica Ministerului Fondurilor Europene
– Chiar cu scăderea valorii spitalului, procentul banilor atrași de pe urma lucrărilor finalizate crește la doar 12%.

Citește și: Capitala magiunului românesc se modernizează cu bani europeni

Fiecărui ieșean îi revin 155 de lei/an de la UE. Foarte puțin

Până la sfârșitul anului trecut, doar 1,2 miliarde lei fonduri UE (250 milioane de euro) au fost decontate la Iași din cele 4,2 miliarde lei, valoarea totală a finanțărilor nerambursabile aferente acestui exercițiu financiar. Adică, din toate contractele semnate pentru entitățile din județul Iași, s-au făcut plăți într-un procent de doar 28,5%. În opt ani.

O medie anuală de doar 31 milioane de euro însemnând Primăria Iași, Consiliul Județean Iași, comunele din județ, alte instituții publice, dar și companii private.

31 milioane de euro la 1 milion de oameni, cât are oficial județul Iași, înseamnă 31 de euro/cap de locuitor/an. Adică într-un an, Uniunea Europeană a contribuit cu 155 de lei pentru fiecare ieșean, adică doar 13 lei pe lună pentru dezvoltare. Suma este infimă.

Mihai Chirica, la inaugurarea capătului de linie Tehnoton, cu un tramvai Bozankaya. Linia din Zona Industrială a fost finalizată cu 2 ani întârziere

Proiectele Primăriei Iași

POIM:

– Creşterea eficienţei energetice la nivelul sistemului centralizat de termoficare: contract de finanțare din 2017. Investiția a constat în reabilitarea a 13 km traseu (26 km conducte) de rețea termică primară și

reabilitarea a 12 km traseu (50 km conducte) rețele termice secundare aferente a 8 puncte termice. Finalizat în decembrie 2021. Finanțare UE de 85%. Total valoare 65 de milioane de lei

POR:

– Creșterea eficienței energetice în iluminatul public prin modernizarea aparatelor de iluminat vechi cu lămpi cu sodiu, respectiv înlocuirea cu aparate de iluminat cu tehnologie LED. Din aprilie 2020, trebuia finalizat în februarie 2022. Valoarea totală a proiectului este de 21,8 milioane lei. Până în decembrie 2021 se făcuseră plăți către beneficiar (Primăria Iași) de doar 116.062 lei, adică 0,53%.

– Creșterea eficienței energetice a clădirii Spitalului Clinic de Recuperare Iași de la clasa energetică D la clasa energetică B, aplicând conceptul de reabilitare energetică profundă. Data de începere a proiectului, luna mai 2018. Data de finalizare: 30 iunie 2023. Valoarea totală – 19 milioane lei. Plăți efectuate până acum de 2,1 milioane de lei.

– Reabilitarea infrastructurii și suprastructurii căii de rulare tramvai pe tronsonul cuprins între intersecția străzilor Vasile Lupu și strada Aurel Vlaicu și limita intravilan a județului Iasi, lungime 2.460 ml cale dublă (respectiv 2,46 km) – respectiv 4,92 km cale simplă de rulare. Din iulie 2020, programat a fi finalizat în martie 2023. Valoarea totală este de 103 milioane de lei din care s-au plătit până acum 53 milioane lei.

– Sistem e-ticketing pentru îmbunătățirea mobilității în zona metropolitană Iași. Din iunie 2020, trebuia să fie gata anul acesta în aprilie. Din valoarea totală de 12,6 milioane de lei, până la finalul anului trecut fuseseră decontați 191.000 lei, un procent de 1,5%.

– Reabilitarea infrastructurii și suprastructurii căii de rulare a tramvaielor între intersecția Bucșinescu – bulevardul Tudor Vladimirescu – intersecția Calea Chișinăului, inclusiv a podului Tudor Vladimirescu și achiziționarea de material rulant. Proiect din 2019, valoare totală – 114 milioane de lei din care, până la 31 decembrie 2021, au fost rambursați 43 milioane de lei.

– Reducerea emisiilor și promovarea mobilității urbane durabile prin creșterea atractivității și accesibilității deplasărilor cu bicicleta, ca rezultat al implementării unui sistem alternativ de mobilitate urbană utilizând stații automate de închiriere a bicicletelor. Proiect din luna mai 2020 ce trebuia încheiat în martie 2022. Cost de 22 milioane de lei, din care plățile către beneficiar (din fonduri UE și contribuția națională) au fost de doar 128.282 lei – 0,57%.

– Reabilitarea căii de rulare pe următoarele tronsoane: Cinci drumuri – Pădurii – Nicoriță, Podu Roș – intersecție cu bulevardul Primăverii, b-dul Virgil Săhleanu cu intersecția cu Metalurgiei – Rond Țuțora. Perioada 2019 – 2022, cu un cost total de 114 milioane lei.

– Oaza de verdeață din cartierul nostru – program comunitar de revitalizare a spațiilor publice abandonate de mici dimensiuni. Februarie 2020 – noiembrie 2022. Suma totală de 8,6 milioane de lei din care s-au decontat 1,9 milioane de lei.

– Modernizarea zonei de agrement CA Rosetti. Perioada contractului a fost stabilită între noiembrie 2019 și iulie 2022. Din cele aproape 14 milioane de lei, până în decembrie 2021 fuseseră virate 1,6 milioane lei – 11%.

Citește și: Cum au devenit urşii scuza pentru incompetenţa autorităţilor pe autostrada A1

– Proiect integrat de regenerare urbană și socială în zona Cicoarei. Construirea unui Centrul multifuncțional destinat categoriilor defavorizate. O investiție de 16,8 milioane de lei din care au fost decontați doar 1,7 milioane lei.

– Modernizare campus școlar la Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”. Perioada 2020 – 2023, cu o valoare totală de 7,3 milioane de lei din care au fost decontați doar 690.000 lei, sub 10%.

– Modernizarea Grădiniței cu program prelungit nr.13. Proiect planificat pentru 2020 – 2023, cu un preț de 5,8 milioane de lei din care până acum șase luni au fost plăți doar 97.662 lei echivalentul a 1,6%.

– Construcția unei grădinițe în zona Dacia. Tot trei ani, februarie 2020 – februarie 2023. Aproape 8 milioane de lei din care s-au virat 2,9 milioane lei.

– Construcție de grădiniță în Bucium, 2020 – 2023, în valoare de 5,9 milioane de lei din care s-au achitat 3 milioane lei.

– Centru internațional de artă contemporană: reabilitarea clădirii fostei băi comunale (Baia Turcească). Operațiunile au fost prevăzute pentru patru ani, februarie 2018 – octombrie 2022. Aproape 22 milioane de lei este finanțarea din care s-au achitat aproximativ 10 milioane lei. În implementare.

– Consolidarea și reabilitarea Muzeului de Istorie Naturală (2019 – 2022). Valoarea totală a fost fixată la 13 milioane de lei. Aproape de finalizare.

– Reabilitarea ansamblului Mănăstirii Frumoasa (2017 – 2022): 22,4 milioane de lei. Finalizat.

– Consolidarea și refuncționalizarea Palatului Braunstein (2018 – 2022): 19 milioane de lei. Finalizat.

– Îmbunătățirea capacității de planificare prin actualizarea documentelor strategice și creșterea calității serviciilor furnizate de Municipiul Iași. Din 2020, trebuie să fie gata la sfârșitul acestui an. Total valoare 3,5 milioane de lei, s-au plătit doar 323.210 lei, corespondent unui procent de 9%.

Proiectele au început cu 6 ani întârziere

Din analiză, se observă că la Iași, majoritatea proiectelor Primăriei sunt pornite în 2019 – 2020, la șase – șapte ani de la startul exercițiului financiar (2014 – 2020). Când, de fapt, ar fi trebuit să fie finalizate. Există acea dispensă a UE, regula „n+3”, potrivit căreia investițiile pot fi gata și după 3 ani de la termenul limită, 2020+3=2023.

Care este explicația acestor întârzieri, proiecte cu fonduri UE care se fac, practic, în 9-10 ani?
Un expert de la vârful administrației ieșene a acceptat, sub rezerva anonimatului, să explice cum se acumulează aceste întârzieri folosind ca studiu de caz exercițiul financiar actual, 2014 – 2020:

– 2014 – 2016: Perioadă în care au fost autorizate Autoritățile de management, cele prin care se desfășoară finanțările. S-au făcut noi regulamente, s-au constituit fondurile. „De la un exercițiu la altul, Comisia își schimbă regulamentele, tipurile de fonduri. Tocmai de aceea, UE recunoaște aceste întârzieri și permite un «buffer» de trei ani”, a spus funcționarul

– 2016 – 2018: Agențiile pentru Dezvoltare Regională au întocmit ghidurile (jumătate de an), apoi a avut loc depunerea și evaluarea proiectelor (jumătate de an), contractarea cu ADR și licitațiile de execuție în cazul investițiilor publice (un an). „Sunt termene estimative. Aici intră și realizarea studiilor de fezabilitate care, pentru a câștiga timp, de regulă se fac în aceeași perioadă cu elaborarea ghidurilor. Mai punem și eventualele contestații la licitații care înseamnă alte luni, dacă nu chiar și un an de întârziere”, a afirmat sursa citată

– În cazul Primăriei Iași, pentru multe dintre aceste proiecte, termenele au fost decalate cu 1-2 ani, iar apoi au fost înregistrate și întârzieri în execuție. „Primele care pot intra la finanțare pe un nou exercițiu sunt proiectele fazate, deci cele demarate pe bugetul anterior.

Apoi, mai există o variantă a proiectelor finanțate din resurse proprii și apoi decontate de UE. Avem exemplu Casei Muzeelor de pe strada Alecsandri, construită cu banii Consiliului Județean și decontată ulterior. A treia variantă de a urgenta este pe modelul contractului de acum de la Aeroport.

Contract cu clauză suspensivă. Adică, a fost organizată licitația de execuție, a fost desemnat câștigătorul, dar i s-a pus în vedere că acest contract va deveni efectiv doar dacă se realizează finanțarea cu fonduri UE. Astfel, au fost scurtate mult termenele”, a menționat specialistul.

Citește și: Modernizarea portului Galați, vital în contextul războiului din Ucraina, întârzie de 4 ani

Urmează PNRR și Saligny. „Vor fi întârzieri mari”

Pentru perioada următoare, la nivel local vor fi disponibile patru mari surse de finanțare: exercițiul financiar în curs (2014 – 2020), dar și cel abia pornit (2021 – 2027), Planul Național de Redresare și Reziliență și Programul Național „Anghel Saligny”.

„Vor exista întârziere pentru că gradul de încărcare al funcționarilor va crește”, a explicat expertul. O schimbare care ar trebui să mai scurteze timpul de implementare a proiectelor cu finanțare UE s-a produs recent. Printr-o ordonanță de urgență, Guvernul a dat Agențiilor pentru Dezvoltare atributul de autorități de management. Un fel de descentralizare, scoțând din ecuație ministerele și, astfel, teoretic, simplificând circuitul.

Urmăriți PressHUB și pe Google News

spot_img

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Scandal uriaș la construcția terminalului 4 (T4) de la Aeroportul Iași

Suspiciuni uriașe la un contract de 70 milioane de euro. La construcția terminalului 4 de pasageri (T4) de la Aeroportul Iași, a fost schimbat materialul din care va fi realizată structura. În licitație, prin caietul de sarcini s-au solicitat stâlpi și grinzi metalice, iar acum construcția se face cu stâlpi și grinzi din beton armat.

Seceta a redus producția de porumb la jumătate. Cea mai mică recoltă din ultimii ani, în România

În acest an, România va înregistra cea mai mică producţie de porumb din ultimii 15 ani. Seceta pedologică a redus recolta cu aproximativ 40%-50% faţă de anii trecuţi, susține ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

Cea mai inutilă investiţie publică din ţară. Împlineşte 10 ani şi nu a funcționat deloc

„Telescaunul ruşinii” de la Ciric va împlini, anul viitor, 10 ani de la punerea în funcţiune, fiind utilizat doar pentru o perioadă de aproape 3 ani. Una dintre cele mai inutile investiţii din ţară a costat bugetul european 1,5 milioane euro, iar încasările Primăriei de pe urma exploatării telescaunului sfidează ridicolul: 10.600 euro. 

VIDEO Incendiu puternic într-un bloc din Oradea. Locatari scoși de pompieri pe ferestre

Zece persoane au fost evacuate duminică de pompierii orădeni...