Conferința privind viitorul Europei s-a încheiat cu discuții despre schimbarea tratatelor UE. Care este poziția României.
În cadrul ceremoniei de închidere a Conferinței privind viitorul Europei, desfășurată la Strasbourg, de Ziua Europei, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, președintele Emmanuel Macron, în numele Președinției Consiliului, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au primit de la copreședinții Comitetului executiv al conferinței raportul conținând rezultatele acesteia.
Acest parcurs fără precedent care a cuprins, timp de un an, discuții, dezbateri și colaborare între cetățeni și oameni politici a condus la un raport axat pe 49 de propuneri care includ obiective concrete și peste 320 de măsuri pe care instituțiile UE să le urmeze în cadrul a nouă tematici:
- schimbările climatice și mediul;
- sănătatea;
- o economie mai puternică, justiție socială și locuri de muncă;
- UE în lume;
- valori și drepturi, statul de drept, securitatea;
- transformarea digitală; democrația europeană;
- migrația; educația, cultura, tineretul și sportul.
Propunerile se bazează pe recomandările formulate de cetățenii care s-au întâlnit în cadrul grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni și al grupurilor de dezbatere naționale ale cetățenilor și au contribuit cu ideile lor pe platforma digitală multilingvă.
Luând cuvântul în cadrul ceremoniei, președintele Parlamentului European, președintele Comisiei Europene și președintele Franței au încuviințat că unele dintre propunerile mai ambițioase vor necesita schimbarea tratatelor UE.
„Cetățenii – în special tinerii – se află în centrul viziunii noastre asupra viitorului Europei. Ei au contribuit direct la conturarea rezultatului conferinței. Ne aflăm într-un moment definitoriu al integrării europene și nicio sugestie de schimbare nu ar trebui exclusă din discuție. Nu ar trebui să ne fie teamă să dăm frâu liber puterii Europei de a schimba în bine viețile oamenilor”, a declarat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
Președintele Franței a afirmat că, prin crizele pe care le-a traversat în mod colectiv, în ultimii ani, Europa s-a schimbat.
„Trebuie să continuăm această evoluție și să ne asigurăm că Uniunea se ridică la înălțimea aspirațiilor și așteptărilor exprimate de cetățeni. Conferința privind viitorul Europei, pe care o închidem astăzi, reprezintă un exercițiu unic și fără precedent ca sferă de cuprindere, o gură de aer proaspăt pentru continentul nostru.
Concluziile conferinței constituie o sursă foarte bogată de propuneri, pe care fiecare instituție trebuie să le examineze în cadrul competențelor sale. Consiliul va avea posibilitatea de a se exprima în săptămânile care urmează.
Având în vedere că acest exercițiu se încheie sub președinția franceză, doresc să mulțumesc președințiilor anterioare pentru angajamentul lor si am plăcerea de a transmite președințiilor cehă și suedeză ștafeta pentru urmărirea acțiunilor care vor fi întreprinse pe baza concluziilor conferinței”, a spus Emmanuel Macron.
„Democrație, pace, libertate individuală și economică. Acestea sunt valorile pe care le poartă Europa în prezent, când războiul s-a abătut din nou asupra continentului nostru. Acestea sunt valorile pe care s-a centrat Conferința privind viitorul Europei. Uniunea Europeană trebuie să continue să răspundă cu rezultate la așteptările cetățenilor europeni. Astăzi, mesajul lor a fost auzit ferm și clar.
Acum este momentul să obținem rezultate concrete.”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Raportul final al Conferinței poate fi consultat AICI.
Concluziile Conferinței, aprobate de Parlamentul European
În rezoluția sa referitoare la rezultatele Conferinței privind viitorul Europei, adoptată în 4 mai, Parlamentul European a salutat și a aprobat concluziile Conferinței privind viitorul Europei.
Eurodeputații au recunoscut că propunerile sale necesită modificarea tratatelor UE și au solicitat Comisiei pentru afaceri constituționale să pregătească propuneri de reformă în acest sens, proces care ar urma să aibă loc prin intermediul unei convenții, în conformitate cu articolul 48 din Tratatul privind Uniunea Europeană.
„Recomandările cetățenilor și concluziile conferinței ne oferă o foaie de parcurs pentru a evita ca Uniunea Europeană să devină irelevantă sau chiar să dispară. Este posibilă o Europă nouă, eficientă și mai democratică. O Europă suverană și capabilă să acționeze, la care se așteaptă în mod clar cetățenii.
Într-adevăr, nu există timp de pierdut. Trebuie să onorăm rezultatul conferinței și să punem în aplicare concluziile acesteia cât mai curând posibil”, a declarat Guy Verhofstadt, reprezentant al Parlamentului în calitate de copreședinte al Comitetului executiv.
Următorii pași
Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană vor examina acum modalitățile de a întreprinde în mod eficace acțiuni în temeiul acestor propuneri, fiecare instituție în sfera sa de competență și în conformitate cu tratatele.
În toamna acestui an, va avea loc un eveniment de feedback pentru a informa cetățenii cu privire la aceste acțiuni.
Ministerul Afacerilor Externe al României: Progrese importante pot fi realizate și în cadrul actual al Tratatelor UE
Într-un comunicat de presă referitor la poziția României privind procesul de reformă a UE, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a precizat marți că România s-a asociat, alături de alte 12 state membre (Bulgaria, Croația, Rep. Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia și Suedia), unui demers scris – de tipul non paper, care prezintă elemente de poziționare de principiu – privind rezultatele Conferinței privind Viitorul Europei (CoFE) şi perspectivele de evoluție și acțiune la nivelul UE în urma încheierii Conferinței, care a avut ca scop principal consultarea amplă a cetățenilor europeni privind așteptările concrete ale acestora de la Uniunea Europeană.
„România, alături de alte state membre, consideră că prioritatea, la acest moment, trebuie să fie acordată aspectelor concrete care preocupă cetățeanul european, așa cum au reieșit din dezbaterile CoFE, cu accent pe relansarea economică post-criză, crearea de locuri de muncă, un proces echitabil de tranziție climatică, sisteme performante de sănătate, acțiunea energică a UE în vecinătate, mai ales în contextul evoluțiilor actuale și impactului negativ generate de războiul ilegal declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Progrese importante pot fi realizate și în cadrul actual al Tratatelor UE și, așa cum a reieșit din dezbaterile CoFE, cetățenii europeni sunt preocupați prioritar de aspectele concrete menționate mai sus”, a transmis MAE.
Potrivit oficialilor români, documentul propune o abordare graduală, care prioritizează răspunsul ce poate fi dat de UE în viitorul apropiat necesităților presante ale cetățenilor europeni exprimate în cadrul Conferinței, plecând de la analizarea atentă a rezultatelor CoFE, în paralel cu analizarea tuturor opțiunilor juridice care să ducă la o acțiune mai eficientă la nivel european, ceea ce nu înlătură perspectiva unei modificări a Tratatelor UE.
Astfel, documentul menționează că nu se exclude nicio opțiune, pentru a veni în întâmpinarea ideilor și preocupărilor cetățenilor.
„Modificarea Tratatelor UE este un exercițiu deosebit de complex, laborios și de lungă durată, care presupune un efort concentrat al instituțiilor europene și al statelor membre, ceea ce ar putea afecta capacitatea UE de a da un răspuns rapid și eficient la preocupările prioritare pentru cetățenii europeni anterior menționate, transmise de aceștia în cadrul CoFE.
Pe cale de consecință, România consideră util un proces de reformă care să dea prioritate preocupărilor și așteptărilor presante ale cetățenilor europeni, astfel cum au fost exprimate în cadrul Conferinței. Propunerile care nu sunt analizate suficient, implică riscul de a abate energia şi voința politică de la identificarea unor soluții concrete pentru preocupările la care cetățenii europeni așteaptă răspunsuri imediate și de la provocările geopolitice urgente cu care se confruntă Europa în prezent.
Prin urmare, nu este vorba de a exclude reforme de tip instituțional, acolo unde este cazul, ci de a evita grăbirea unor astfel de procese şi declanșarea acestora fără o analiză necesară și aprofundată”, a precizat MAE.
