Lărgirea spațiului Schengen, de liberă circulație, prin includerea României, Croației și Bulgariei, problema migrației în creștere în Europa, agresiunea Rusiei asupra Ucrainei și abuzurile sexuale asupra copiilor, acestea sunt cele mai importante subiecte care sunt dezbătute joi de către Consiliul Justiției și Afaceri Interne (JAI).
UPDATE: Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen. Votul contra al Olandei a venit ca urmare a faptului că România și Bulgaria sunt la pachet, or Olanda era de acord cu intrarea României, dar împotriva intrării Bulgariei.
Citește și: Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen
UPDATE: Gunnar Strommer, ministrul de Interne al Suediei, a declarat joi la Bruxelles, la intrarea în Consiliul JAI, că va vota pentru aderarea la Schengen a celor trei țări candidate – Croația, România și Bulgaria.
Slovacia susţine extinderea spaţiului Schengen prin includerea Croaţiei, Bulgariei şi României şi consideră că în această perioadă de creştere a migraţiei către Uniunea Europeană este important de identificat originea acestei probleme, a declarat joi premierul slovac Eduard Heger, transmite TASR.
Franţa vrea integrarea României, Bulgariei şi Croaţiei în spaţiul Schengen şi a adoptat această poziţie după ce a reflectat îndelung şi după ce a fost convinsă că cele trei ţări pot gestiona frontierele externe, a declarat ministrul francez de interne, Gerald Darmanin, presei române, la sosirea la reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), de la Bruxelles.
UPDATE: Sprijinul Spaniei cu privire la extinderea zonei Schengen pentru a include Croaţia, Bulgaria şi România este ferm, a declarat joi, la Bruxelles, ministrul de interne iberic, Fernando Grande-Marlaska, la sosirea la Consiliul JAI.
Anunțul Austriei că se opune aderării României la spațiul Schengen a atras sute de comentarii critice pe pagina de Facebook a ambasadei de la București, dar și pe cea a cancelarului austriac Karl Nehammer.
UPDATE: România ar urma să primească joi acceptul statelor membre pentru a intra în Schengen în etape începând cu 2023, la termene precise, însoțite de câteva condiționalități, au declarat pentru G4Media surse oficiale.
Potrivit acestui scenariu, condiționalitățile ar viza măsuri de întărire a controlului la granițe, dar și o implicare mai mare a Comisiei Europene prin Frontex, și ar fi cerute expres de Austria.
Rolul politic al condiționalităților este de a oferi o cale de ieșire cancelarului austriac Karl Nehammer, care până miercuri s-a situat pe o poziție intransigentă de respingere a aderării României la Schengen.
UPDATE: Germania susține candidatura Bulgariei, Croației și României de a adera la spațiul Schengen, a declarat joi, la Bruxelles, ministrul german de interne Nancy Faeser, adăugând că nu împărtășește opoziția Austriei față de extinderea zonei de călătorie fără vize, potrivit agenției Reuters. Detalii aici
Ministrul austriac de interne Gerhard Karner a anunțat joi că va vota împotriva extinderii spațiului Schengen pentru a include România și Bulgaria, în cadrul unei întâlniri cu omologii săi de la Bruxelles, blocând astfel intrarea acestor două țări în spațiul de liberă circulație, transmite agenția AFP.
Spațiul Schengen
Miniștrii de Interne din statele membre vor discuta despre aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria, Croația și România și vor urmări să adopte decizii în această privință.
Miniștrii vor evalua, de asemenea, situația generală a spațiului Schengen, ca parte a ciclului anual al Consiliului Schengen. Aceștia se vor concentra în special pe combaterea introducerii ilegale de migranți și pe interoperabilitatea sistemelor informatice.
Azil și migrație
Miniștrii de Interne din statele membre UE vor face schimb de opinii cu privire la dimensiunea externă a migrației și la situația de-a lungul principalelor rute de migrație. De asemenea, aceștia vor fi informați cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește lucrările în curs referitoare la politica UE în domeniul migrației și azilului.
Această discuție vine în continuarea reuniunii extraordinare a Consiliului Justiție și Afaceri Interne, care a avut loc la 25 noiembrie. (vezi aici: Reuniunea extraordinară a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (Afaceri Interne).
Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei
Miniștrii vor face schimb de opinii cu privire la situația refugiaților ucraineni din UE și la planificarea de contingență pe timpul iernii. De asemenea, miniștrii vor evalua dialogul cu privire la securitatea internă cu Ucraina pentru a aborda implicațiile războiului de agresiune al Rusiei, inclusiv riscurile sporite de trafic de persoane, trafic ilicit de arme de foc și alte infracțiuni grave.
Citește și: Bani europeni pentru refugiații ucraineni: „O poartă largă pentru abuzuri și fraude”
Abuzuri sexuale asupra copiilor
Miniștrii vor evalua progresele înregistrate în ceea ce privește proiectul de regulament privind prevenirea și combaterea abuzului sexual online asupra copiilor. Acest text a fost propus de Comisia Europeană în mai 2022 cu scopul de a stabili norme pentru a aborda cu eficacitate utilizarea abuzivă a serviciilor online în scopul abuzului sexual asupra copiilor, în special prin obligarea furnizorilor să detecteze, să raporteze și să elimine materialele care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor. În prezent, sunt în curs negocieri la nivel tehnic în cadrul Consiliului.
SUSȚINE PRESShub. Donează sau redirecționează o parte din impozitul pe venit/profit
Reziliența infrastructurii critice
Președinția cehă va prezenta un raport cu privire la situația actuală a propunerii de recomandare a Consiliului privind reziliența infrastructurii critice. De asemenea, se preconizează că miniștrii vor adopta, ca punct care nu necesită discuții, directiva privind reziliența entităților critice.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
