Rușii fac din Moscova o cetate asediată deși n-o atacă nimeni. Și un precedent terifiant

Data:

spot_img

Fotografii și videoclipuri care arată mișcări stranii din partea forțelor militare ruse, transmite Meduza, publicație rusă în exil. Începând de joi, 19 ianuarie, pe rețelele de socializare au apărut videoclipuri și fotografii, care ar prezenta sisteme de rachete sol-aer Pantsir-S1 și de artilerie antiaeriană montate pe acoperișurile mai multor clădiri din Moscova.

Autenticitatea videoclipurilor și fotografiilor nu a fost confirmată, precizează publicația de opoziție. 

Canalul Telegram Moscow Calling a publicat însă mai multe videoclipuri care arată instalarea unui sistem Pantsir-S1 pe o clădire de pe strada Teterinsky 8, în centrul Moscovei (clădirea de la acea adresă de pe Google Maps arată precum cea prezentată în videoclipuri).

Publicația online Agentstvo notează că atât Telegram, cât și mai multe „bloguri de război” pro-Kremlin dar și specialiști occidentali în informații din surse deschise au publicat fotografii cu clădirea Ministerului Apărării din zona Frunzenskaya, unde, susțin ei, a fost instalat un alt Pantsir-S1.

La începutul săptămânii, pe canalele rusești Telegram au circulat fotografii care prezentau sisteme de rachete antiaeriene S-400 în Parcul Național Losiny Ostrov, situat în afara Moscovei, și pe câmpurile experimentale ale Academiei Agricole Timiryazev, din Moscova.

Publicația Sirena susține că au fost doborâți copaci în Parcul Național Losiny Ostrov pentru a se putea elibera o zonă unde să fie instalate sistemele de rachete antiaeriene. Autoritățile de la Moscova și Ministerul rus al Apărării nu au comentat până acum aceste rapoarte.

Citește și: Aliații nu au reușit să cadă de acord asupra livrărilor de tancuri pentru Ucraina

Ce ar putea însemna această ciudată desfășurare

Nimeni nu-și propune să atace Moscova. Dar Kremlinul are destule motive pentru a încerca să inducă în rândul populației ruse teama față de un eventual atac.

Propaganda rusă a vorbit mereu despre „înconjurarea” Rusiei de către Alianța Nord-Atlantică. Ceea ce este fals. Din cele 14 țări care au graniță cu Rusia, doar cinci sunt membre NATO. Greu de vorbit despre o încercuire, mai ales în cazul celei mai întinse țări de pe planetă. 

Rusia mai susține că prezența tot mai puternică a forțelor NATO pe flancul estic al alianței reprezintă o amenințare, ba chiar dovada că Occidentul urmează să atace Rusia.

Nu doar că nimeni nu ar fi atât de iresponsabil să planifice o invadare a Rusiei, considerată a deține a doua armată a lumii (în pofida eșecurilor din Ucraina) și deținătoare a unui mare arsenal nuclear. Iar întărirea prezenței NATO pe flancul estic a venit de-abia după anexarea Crimeei din 2014. Cu alte cuvinte, tocmai agresivitatea Rusiei a adus mai aproape soldații și echipamentele NATO.

Desigur că aceste argument logice contează prea puțin pentru planificatorii ruși.

Cum îi manipulează propaganda pe ruși

Desfășurarea de echipamente de apărare în inima capitalei resuscitează un mit încă puternic înrădăcinat în conștiința rusească – cel al Marelui Război pentru Apărarea Patriei din 1941-1945. Rusia este, așadar, atacată de dușmanul din Vest și trebuie să se apere, indiferent de costurile umane și materiale, strâns unită în jurul Conducătorului – ieri, Stalin azi, Putin.

Moscova a susținut mereu că a fost obligată să decidă invazia (oficial, „operațiunea militară specială”, pentru a se apăra de agresivitatea Occidentului și a-i proteja pe vorbitorii de rusă din Ucraina).

Dacă pretextul n-a prea fost luat în serios de mulți ruși, cu precădere populația educată și informată din marile orașe, acum iată dovada, vor să spună propagandiștii Kremlinului.

Desfășurarea de la Moscova vine după un episod care trebuie să fi dat de gândit autorităților. Este vorba despre depunerea de către moscoviți de buchete de flori și jucării de pluș în memoria adulților și copiilor uciși în atacul rusesc asupra unui bloc de locuințe din Dnipro. Statuia emblematicei poete ucrainene, Lessia Ukrainka, din Moscova, a fost locul acestui gest de frondă.

Presa oficială rusă nu a scos un cuvânt despre eveniment, dar mediile independente au vorbit despre arestări și au arătat că, la o zi de la depunerea omagiilor, locul a început să fie supravegheat de dube ale poliției.

Gestul moscoviților – al puținilor curajoși, evident – poate părea minor. Dar știm din experiența regimului comunist că dictaturile se tem foarte tare de asemenea manifestări anonime de frondă și știu că acestea indică o nemulțumite tăcută, mult mai profundă.

Desfășurarea de echipamente de apărare ar trebui să le reamintească celor nemulțumiți de existența unui pericol real, iminent.

Citește și: Comandantul Marinei Militare SUA, în vizită la Constanța

Ce se poate întâmpla mai departe

Poate că autoritățile ruse se vor mulțimi cu acest joc de scenă pentru a-și înfricoșa populația. Sau poate că vor face pași înainte.

Experții militari sunt aproape unanimi în așteptările lor privind o amplă ofensivă rusească de primăvară. Și, de asemenea, invocă posibilitatea unui nou val de recrutări, după cel din toamnă.

Totuși, ceea ce Kremlinul a numit „mobilizare parțială” a produs o reacție puternică în societatea rusă. Sute de mii de oameni au părăsit țara și s-a format o puternică diaspora rusă, ostilă lui Vladimir Putin.

Un simplu anunț legat de o nouă mobilizare n-ar fi mai bine primit de către ruși – ba, poate, cu mult mai rău, având în vedere raportările despre trimiterea pe front a recruților sub formă de carne de tun, slab instruiți și prost echipați.

Este nevoie, așadar, de o motivație cu mult mai puternică pentru ca rușii de rând să accepte, de data aceasta, cu mai mult entuziasm chemarea sub arme.

Și ce motivație mai bună ar fi decât aceea că Maica Rusia este atacată?

Evident, cu toate instalațiile plantate pe clădiri, nimeni nu bombardează Moscova. Există însă un precedent terifiant: șirul de atentate din 1999 asupra unor blocuri de locuințe din Moscova. Evenimentele au schimbat starea de spirit a rușilor, care până atunci nu susținuseră un nou război în Cecenia, după experiența amară din 1994-1996, când trupele ruse au fost umilite.

De data aceasta, Putin a avut suportul popular pentru un nou război. Apoi, pe parcursul anilor, au apărut numeroase indicii că seria de atentate s-a produs cu largul concurs al serviciilor rusești – un precedent  de care trebuie să ținem seama și astăzi.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Ovidiu Nahoi
Ovidiu Nahoihttp://rfi.ro
Ovidiu Nahoi este redactor șef al Radio France Internationale România. A fost redactor-șef al publicațiilor „Historia“ și „Foreign Policy“ (2007-2010) și corespondent la Bruxelles pentru Adevărul, în perioada 2010-2012. A realizat emisiuni pe teme de politică internațională la The Money Channel și TVR. A realizat documentarul „La Răsărit de Europa“, în regiunea Bugeac și Odesa, în 2014, pentru The Money Channel. Este autor al cărții „Povestiri de peste Prut“, apărută în 2019 la Editura Seneca.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Summitul G20: Macron i-a strâns mâna lui Lavrov | Aktual24

Summitul G20: Macron i-a strâns mâna lui Lavrov. Ministrul...

Cult Research: „Viitorul copiilor în votul părinților”

Studiul „Viitorul copiilor în votul părinților” a fost realizat...

Preşedintele Abhaziei demisionează în urma protestelor în masă | The Epoch Times

Preşedintele Abhaziei demisionează în urma protestelor în masă. Aslan...