Dornici să-şi urmeze „visul românesc”, 30 de români împrăştiaţi prin lume s-au întors în 2019 acasă şi au semnat contracte de subvenție pe bani europeni. 40.000 de euro pentru a deschide un business prin care să creeze locuri de muncă, prin proiectul „Diaspora Start Up”.
Trei ani şi o pandemie mai târziu, doar jumătate din visurile noilor anpretrenori mai continuă. Şi încă şi mai puţine sunt cele care au şanse să reziste şi pe termen lung.
„M-am întors cu familia în ţară de cinci ani, dar parcă a trecut deja o viaţă. În fiecare zi trebuie să te pregăteşti de Bungee Jumping şi nu ştii dacă ţine coarda sau nu. Ne lipseşte puţin viaţa din Marea Britanie, stabilitatea pe care nu o ai aici, unde nu ştii ce urmează să ţi se întâmple. În România e cam aşa: dimineaţă eşti bogat, la prânz eşti falimentar şi până seara poate te redresezi. Şi a doua zi o iei de la capăt”. Cam aşa rezumă ieşeanul Bogdan Ţermure succesul său şi viaţa aici.
Una dintre puținele afacerile începute prin „Diaspora Start Up”, care s-a desprins lejer de restul plutonului şi pedalează pe biciclete electrice spre succes este HiO, o firmă ieşeană de curierat. Firma lui Bogdan Tremure.
Începută în 2019 cu trei angajaţi, firma lucrează acum cu peste 180 de oameni şi vrea să-şi dubleze numărul până la sfârşitul anului. Specialiştii o văd deja ca pe viitorul lider naţional în livrări la domiciliu.
Cine este Bogdan Ţermure, fondatorul HiO, şi cum a pus el pe picioare mitul naşterii uşoare a unei afaceri cu bani care nu trebuie returnaţi?
Cum a început povestea de succes
Pe 15 martie 2019, reprezentanţii a 30 de firme nou înfiinţate au fost invitaţi la semnarea contractelor de subvenţie administratorul schemei de antreprenoriat al proiectului „Diaspora Start Up”, cofinanţat prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU).
Cu toţii erau români din afara țării, iar scopul proiectului era să îi aducă acasă şi să îi ajute să devină antreprenori, care să creeze locuri de muncă. Printre ei se afla şi Bogdan Ţermure.
Are 35 de ani, doi copii, soţie, o contabilă, şi un model de business cu care s-a întors n cap din Marea Britanie, după o şedere de aproape 10 ani: o firmă de curierat, care ajută cu livratori marile platforme de livrare a mâncării din Iaşi. În urmă cu cinci ani, cu doi copii mici, care urmau să fie înscrişi la şcoală şi la grădiniţă, Bogdan şi soţia lui erau în faţa unei decizii care urma să le schimbe viaţa: aleg învăţământul din Marea Britanie, sau pe cel din România? Bogdan a văzut ca pe un semn oportunitatea de a-şi dezvolta în România un business cu ajutorul banilor europeni. S-a decis rapid: şi-au făcut bagajele şi s-au întors în Iaşi.
„Când am venit aici, încercam să-i educ pe oameni, să înţeleagă ce facem noi. Practic, noi suntem partea nevăzută a platformelor, tot ce înseamnă oameni din spatele platformelor, noi îi oferim. Platformele nu au angajaţi, dar se folosesc de firme ca şi noi ca să le aducă mâna de lucru, să le aducă livratori. În Marea Britanie livram deja cu cîteva sute de curieri pe biciclete.
Eram partener, practic, la una dintre cele mai mari flote de livrări, cu 30.000 de livratori, ceva în genul ăsta. Şi aveam franciza într-o zonă de vreo trei milioane de locuitori. Acolo am învăţat să fac businessul ăsta, am învăţat să mut comenzi, şi m-am gândit că, dacă tot am prins partea asta cu Reconnect Diaspora, hai să vedem ce se întâmplă.
În acelaşi timp, făceam şi la restaurante livrarea, mergeam şi le explicam că pot să vin eu să iau comanda, cu o geantă, cu livratorul meu: o iau şi o duc. În 2017, când explicam lucrurile astea în România, se uitau aşa, ciudat, la mine. Toată lumea era obişnuită să aibă livratorii lor, nu să vină câte unul să le ia mâncarea”, povesteşte Bogdan.
Beţe-n roate
Ce nu ştiau cei mai mulţi dintre viitorii antreprenori veniţi din şapte zări, în momentul semnării contractelor, era volumul imens de documente la care se angajau, pentru următorul an. O condiţie preexistentă în societatea românească, pe care o pierduseră din vedere aproape toţi cei care urmau să debuteze în afaceri cu ajutorul banilor europeni.
Doar unul din cei 30 fericiţi câştigători ai finanţărilor din proiectul „Diaspora Start Up” a refuzat parteneriatul cu finanţatorul şi, chiar în ziua semnării contractelor, a spus că sunt prea multe condiţii de respectat şi preferă să-şi găsească singur finanţarea. Adunaţi de prin lume, de prin Danemarca, Olanda, Italia, Canada, Rep. Moldova, Marea Britanie, după ani de şedere şi acomodare într-o altă lume, aveau să constate că se întorc, de fapt, în timp.
Că tot ce înseamnă administraţie publică este echivalentul a săptămâni pierdute în căutare de informaţii, drumuri nesfârşite la autorităţi, ciocniri cu funcţionari plictisiţi şi incompetenţi, legislaţie greoaie, hotărâri de Consiliu Local absurde, la care se adaugau raportări lunare masive de trimis către partenerul din proiect, Euronest. În acea zi, 29 de persoane şi-au asumat toate aceste riscuri.
Urmau să primească o finanţare de până la 40.000 de euro, în funcţie de proiectele depuse: 75% din bani într-o primă tranşă, din care puteau face deja investiţiile prevăzute în planurile de afaceri, se puteau plăti salarii, chirii, etc.
Ceilalţi 25% urmau să le fie viraţi doar dacă, în mai puţin de un an de la semnarea contractelor, realizau venituri de minim 30% din banii primiţi în prima tranşă.
Împărţit în două etape – una de implementare a planului de afaceri şi alta de sustenabilitate – proiectul mai prevedea că semnatarii contractelor de subvenţie se obligă să asigure funcţionarea afacerii nou înfiinţate cel puţin un an – pe perioada implementării – plus încă 6 luni – în perioada de sustenabilitate, timp în care nou-formaţii antreprenori erau obligaţi să menţină locurile de muncă pe care s-au angajat să le creeze, prin planul de afaceri.
La Iaşi, de 30 de ori mai complicat
„Ce era de simplu în Marea Britanie, aici e de 30 de ori mai complicat. Şi oricine încearcă să-ţi pună beţe-n roate; ăsta cred că a fost cel mai mare şoc. Când am venit, am luat toate firmele care încercau să facă ce facem noi şi le-am zis: «Haideţi să ne grupăm, pentru că noi suntem organizaţi şi avem sistemele puse la punct, altfel nu am reuşi să ne descurcăm». Nu au vrut. E greu să ai atâtea milioane de hârtii şi să ştii să le organizezi şi să faci totul corect.
Noi am încercat să-i convingem să aducem împreună cât mai multe persoane care livrează, sau flote, să fie la dispoziţia oricui, atunci când are nevoie doar să deschidă aplicaţia. Uite, un restaurant, de exemplu: are doar doi livratori, şi nu face faţă. Deschide aplicaţia şi îi vine un livrator şi gata, toată lumea are de câştigat”, spune Bogdan Ţermure.
În faţa refuzului firmelor concurente de a colabora, Bogdan şi-a regrupat eforturile. A participat la un accelerator de business al BCR, a reuşit să îl atragă în boardul firmei pe Marius Ghenea, unul dintre juraţii de la Arena Leilor, partener în cadrul fondului de investiţii Venture Capital Catalyst Romania (3TS Capital Partners), antreprenor în serie şi business-angel cu investiţii de succes în Europa de Est.
„Ceea ce am apreciat, printre altele, la proiectul HiO este că aduce multă experienţă utilă din Europa de Vest pe această verticală de business. Bogdan, fondatorul, este unul dintre mulţii „RePatriot” care au decis, după experienţe în vestul Europei, în cazul lui în Anglia, să se întoarcă în România şi să înceapă o activitate antreprenorială. E un lucru pe care încerc să îl susţin atunci când am ocazia, fiind de altfel implicat şi în alte activităţi ale RePatriot, organizaţia care susţine revenirea acasă a românilor din diaspora.
În plus, faptul că au demonstrat deja succes în Iaşi, o piaţă mare şi competitivă, şi în alte oraşe din Moldova, mi-a dat încredere că, având şi un pic de ajutor, Bogdan poate duce acest business la nivel naţional şi poate să îl transforme, dintr-un model tradiţional de last-mile delivery, într-o platformă de tehnologie, expertiza mea fiind mai ales în tehnologie/IT”, a explicat pentru Ziarul de Iaşi Marius Ghenea.
Un nou proiect UE
Acum, fondatorul HiO Delivery aplică pentru o finanţare de jumătate de milion de euro, tot din fonduri europene. “…Şi de aici, the sky is the limit”, spune Bogdan, care admite că finanţarea primită prin Diaspora Start Up l-a ajutat.
„Ne-a ajutat foarte mult, mai ales startul. Noi am luat foarte multe biciclete electrice, aici a ajutat mult. Şi ne-a ajutat să dăm la oameni echipamente, ca să poată să lucreze şi, în plus, să te susţii pentru prima parte. O mare parte din bani de acolo au fost. Dar, având deodată foarte mulţi angajaţi, pentru că la noi prima plată a fost în iunie (n.r. – deşi contractul de subvenţie s-a semnat în martie 2019, prima tranşă de bani a fost acordată beneficiarilor abia trei luni mai târziu, ceea ce a şi dus la scurtarea termenului de implementare a planurilor de afaceri), iar noi în septembrie-octombrie deja aveam 40 sau 70 de angajaţi, ceva de genul ăsta. Adică era o nebunie”.
În ianuarie-februarie 2020, cu câteva excepţii, noii antreprenori au reuşit să primească şi cea de-a doua tranşă de finanţare. Mai aveau obligaţia de a menţine locurile de muncă create (normă întreagă) jumătate de an.
Accidentări pe traseul COVID19
Martie – aprilie 2020: venea pandemia de COVID19, care a paralizat mapamondul. În proiectul „Diaspora Start Up”, multe dintre firme, confruntate cu criza de pe piaţa imobiliară, s-au văzut obligate să ia în chirie spaţii de lucru la preţuri foarte mari. Infuzia de capital european din lunile precedente a făcut ca preţul pe metru pătrat să crească foarte mult.
A fost momentul în care cu toţii au încercat să invoce clauza de forţă majoră, ca să evite sau să amâne plata chiriilor în perioadele de lockdown. Multe dintre businessurile înfiinţate prin „Diaspora Start Up” erau din cele esenţiale – grădiniţe sau locuri de joacă pentru copii, cursuri de IT pentru copii, un cabinet de stomatologie, un food-track, o cofetărie, două restaurante cu mâncare pentru sportivi, sală de sport, salon de înfrumuseţare, magazin cu rochii de petrecere, etc.
Pe lângă incertitudinea generală, veştile erau cât se poate de proaste.
Proprietarii spaţiilor închiriate erau insensibili la situaţia generală şi cereau în continuare plata, de cele mai multe ori integrală, a chiriilor, în condiţiile în care nimeni nu avea nici cea mai vagă idee când vor putea fi demarate sau reluate activităţile.
La sfatul unor consilieri plătiţi să scrie planuri de afaceri, unii dintre antreprenori se angajaseră să creeze câte 7 locuri de muncă şi epuizaseră o mare parte din bani plătind statului impozite uriaşe, aproape pentru nimic.
Planurile de afaceri nu puteau fi schimbate, astfel încât să se adapteze la noile condiţii, întrucât nu ar mai fi corespuns contractului de finanţare încheiat cu EURONEST.
Pandemia a răsturnat însă ierarhiile, iar HiO, businessul lui Bogdan Ţermure, pornit cu trei oameni, a fost favorizat de întorsătură. „În pandemie businessul nostru a explodat, confirmă fondatorul HiO.
Nu existau platforme, şi am făcut noi o platformă, se numea Foods, şi după ce am ajuns la vreo 150 de comenzi pe zi, cei de la Food Panda ne-au întrebat dacă nu putem să îi ajutăm pe ei să crească, pentru că ei veneau cu echipă nouă, nu aveau livrări atât de multe, dar voiau să investească foarte mult în promovare. Aveam de ales: ori continuăm noi, aşa cum putem, dar exista riscul să ne îngroape foarte repede, pentru că ei au bugete de promovare de milioane de euro. Şi am ales să mergem cu ei”.
Un fel de Uber pentru livrări
Anul 2021 a fost unul de frustrări şi incertitudine pentru antreprenorii „Diaspora Start Up”. Food-trackul cu mancare nu reuşeşte să obţină o autorizaţie de la Primărie pentru un amplasament, restaurantele, cofetăria şi locurile de joacă s-au închis, creatorii de aplicaţii mobile se confruntă şi ei cu provocări, într-o perioadă în care on-lineul a explodat, rochiile se vând mai puţin. Însă firma de livrări a lui Bogdan Ţermure se dezvoltă.
La sfârşitul anului 2021, businessul lui număra peste 180 de angajaţi. Iar în decembrie a lansat şi o aplicaţie de mobil – HiO – un fel de Uber pentru livrări. Şi comenzi au apărut repede, de exemplu de la cei care preferă să îşi trimită documentele către contabil cu ajutorul unui curier, decât să piardă timp personal în trafic.
Marius Ghenea crede chiar că, pe termen mediu, HiO are şanse să devină lider pe segmentul său: “Cred ca HiO poate deveni platforma tehnologică uberizată de livrări numîrul unu în Romania, în următorii 3-5 ani, desigur numai cu o activitate susţinută a echipei, cu investiţii noi aduse în firmă şi cu puţină şansă, aşa cum are nevoie, până la urmă, orice afacere”.
Pentru 2022, obiectivul este o creştere care să-i permită să dubleze numărul de angajaţi, spune Ţermure: „În prezent suntem cei mai mari pe Food Panda, suntem partenerul principal pentru Glovo şi acum suntem chemaţi şi de cei de la Tazz, de la Take Away, Bolt, adică pe toţi îi servim. Acum se întâmplă o mare mutare: Glovo a cumpărat Food Panda, şi acum suntem cei mai mari pe Glovo.
E o mare mutare. Bine, genţi echipamente oricum aveau, dar trebuie să avem grijă ca toţi angajaţii să înţeleagă transformarea. Acum avem 180 de angajaţi, puls aproape 100 de parteneriate cu PFA-uri şi SRL-uri. Şi estimăm ca până la finalul anului să ajungem la 350-400 de angajaţi. Vă daţi seama ce înseamnă numai impozitele pe salarii? Înnebunim”.
